Laura Codruța Kovesi, după motivarea CCR: Anticoruptia va merge mai greu, dar nu ne lasam

Iulian Popescu | 09.03.2016

Procurorul şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, a declarat la Digi24 că începând cu data de 16 februarie, de când CCR a dat decizia privind interceptările, în instanţă a fost deja invocată această excepţie.

Pe aceeași temă

 

Declarațiile făcute de Laura Codruța Kovesi la Digi24:

 

"Probabil, după publicarea motivării în Monitorul Oficial, vor mai fi şi altele. Nu pot spune ce vor face judecătorii", a declarat şeful DNA, care a adăugat că la momentul administrării probelor, DNA a respectat legea.

 

"Motivarea deciziei CCR mi-a stârnit dorinţa de a rezolva problema, pentru că ne creează o reală problemă privind infrastructura. Am făcut o evaluare şi am început să ne pregătim. Decizia are mai multe efecte care vizează activitatea noastră.

Procurorii, până acum puteau apela la organele de poliţie sau la altele specializate ale statului, la care DNA a apelat – SRI, DIPI; Direcţia Operaţiuni Speciale. Erau mai multe posibilităţi prin care DNA folosea resursa umană şi anumite sisteme tehnice ale altor instituţii. Conform legii, acum, singurele structuri din parchetele din România care pot deţine aparaturi de interceptare sunt DNA și DIICOT. DNA are un serviciu tehnic, DIICOT nu.

 

Toate parchetele ar trebui să deţină această posibilitate de a deţine aparatură tehnică.

 

În al doilea rând, din momentul publicării în Monitorul Oficial a deciziei CCR, nu vom putea apela la sprijinul tehnic al niciunei insituţii cum e, spre exemplu, SRI, cu excepţia acelor structuri care au în componenţă poliţişti de poliţie judiciară.

 

Nu am avut suficiente resurse. Supravegherea tehnică înseamnă şi acces la sisteme informatice, şi localizarea posturilor telefonice, fotografieri în spaţiul public, înregistrări în mediul ambiental sau înregistrarea comunicaţiilor în alte sisteme.

 

24 de oameni nu puteau asigura toate aceste activităţi. Anul trecut am avut 11.000 de dosare, nu în toate folosim interceptări, a fost necesar să folosim resursele altor instituţii. Nu vom mai putea folosi resursa umană a altor institutţii, ofiţerii serviciilor de informaţii nu vor mai putea fi folosiţi.

 

Dar CCR nu exclude folosirea infrastructurii care a fost folosită în ultimii 20 de ani, deci evaluarea pe care am făcut-o - că avem nevoie de 130 de poliţişti şi 10 milioane de euro e preliminară raportată strict la posibilitatea de a folosi această infrastructură a SRI, care există şi pe care o putem folosi dacă va fi prevăzut într-o dispoziţie legală.

 

CCR ridică trei probleme: că trebuie să existe o lege referitor la cine poate pune în executare aceste măsuri şi ce poate face cel care le pune în executare, a doua exceptează posibilitatea de a apela la sprijinul tehnic al altor instituţii decât cele care au poliţişti şi procurori.

 

A treia problemă se referă la efectele asupra cauzelor definitiv judecate.

 

În provinţa dosarelor aflate pe rol – CCR face o menţiune că la dosarele aflate în curs de soluţionare, deciziile CCR se aplică doar pentru viitor. Există principiul legii penale mai favorabile. Or, administrarea probelor se face conform codului de procedură penală, deci nu putem invoca o lege penală mai favorabilă în cadrul normelor de procedură penală.

 

La momentul administrării acestor probe, DNA a respectat legea. Faptul că o anumită probă a fost administrată conform legii şi ulterior a apărut o decizie CCR nu ar trebui să aibă efecte asupra probelor administrate corect legal.

 

Încerc să găsesc soluţii pentru a aplica exact în sprijinul legii e o menţiune din motivarea CCR - paragraful 52, care se referă la cauze pe rolul instanţelor - care poate genera interpretări.

 

PARAGRAFUL 52 - „Cu privire la efectele prezentei decizii, Curtea reaminteşte caracterul erga omnes şi pentru viitor al deciziilor sale, prevăzut la art.147 alin.(4) din Constituţie. Aceasta înseamnă că, pe toată perioada de activitate a unui act normativ, acesta se bucură de prezumţia de constituţionalitate, astfel încât decizia nu se va aplica în privinţa cauzelor definitiv soluţionate până la data publicării sale, aplicându-de, însă, în mod corespunzător, în cauzele aflate pe rolul instanţelor de judecată [a se vedea Decizia nr.895 din 17 decembrie 2015, (par.28)]. În ceea ce priveşte hotărârile definitive, această decizie poate servi ca temei de revizuire, în baza art.453 alin.(1) lit.f) din Codul de procedură penală, în această cauză, precum şi în cauzele în care au fost ridicate excepţii de neconstituţionalitate similare, înaintea datei publicării prezentei decizii în Monitorul Oficial al României, Partea I. [a se vedea Decizia nr.508 din 7 octombrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.843 din 19 noiembrie 2014 (par.26), Decizie nr. 585 din 21 octombrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.921 din 18 decembrie 2014 (par.14) şi Decizia nr.740 din 16 decembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.129 din 19 februarie 2015 (par.14)]”.

 

Nu pot comenta probele, nu mă pot substitui judecătorului pentru că soluţiile vor fi date de judecători, nu pot presupune ce vor face.

 

Ce pot spune sigur e că anumite persoane implicate în dosare au invocat această excepţie, e vorba de cauze pe fond, în apel, în cameră preliminară. Orice aş spune ar însemna să comentez o acuzaţie în curs.

 

Excepţiile au fost invocate începând cu 16 februarie. Sunt persoane care au invocat această excepţie şi, probabil, după publicarea deciziei în MO vor mai fi şi altele. Sunt deja aceste excepţii invocate, nu pot spune ce vor face judecătorii, vor verifica cum s-a respectat legea şi vor lua o decizie.

 

În dosarele DNA nu ne bazăm numai pe interceptpri, sunt foarte multe dosare în care nu s-au administrat aceste mijloace de probă.

 

Foarte multe sunt cazuri mari în care nu s-au administrat astfel de probe, - cum e cazul ANRP. Multe probe sunt bazate pe declaraţii de martori, expertize. Sunt foarte multe dosare în care nu avem interceptări şi sunt dosare în care folosim interceptări făcute de serviciul tehnic. Sunt şi dosare la care am apelat la alte instituţii, dar nu avem dosare in care să ne bazăm doar pe interceptări", a declarat Laura Codruţa Kovesi, la Digi24.

 

Despre proiectul managerial pentru noul mandat la DNA  

 

Am plecat de la volumul mare de dosar pe care trebuie să-l gestionăm în fiecare an.

Volumul de activitate din 2015 a fost aproape dublu faţă de 2014. Volumul creşte. Într-un an de zile noi am înregistrat peste 5.000 de dosare. Noi înregistrăm într-un an mai mult decât putem soluţiona.

Soluţia creşterii schemei de personal nu ar rezolva întreaga problemă. Trebuie să căutăm şi soluţii legislative. Aşa cum e cazul recunoaşterii vinovăţiei şi a acordului de recunoaştere a vinovăţiei. O astfel de soluţie ar degreva foarte mult procurorii şi instanţele de judecată. E folosită şi în alte state.   

Partener în această discuţie ar putea fi Ministerul Justiţiei care are drept de iniţiativă legislativă. Un alt partener ar fi Parlamentul. Am văzut că în Parlament sunt dezbătute legi pentru modificarea Codului Penal. Nu ar fi bine să fie peticite acestea. Să fim şi noi consultaţi, pentru că magistraţii trebuie să pună apoi în aplicare modificările.

O dezbatere serioasă poate fi făcută cu ministrul Justiţiei, CSM, dar şi cu Parlamentul.  

Sunt oameni care încearcă să ne pună piedici, dar sunt mai mulţi care sprijină Justiţia.

 

Astăzi, chiar pot să am un caz concret (n.r.-negativ). În Parlament a fost aprobată o reţinere, nu şi o restare. Nu există o motivare. E o decizie politică care intervine într-o procedură judiciară.   

 

Despre cazul Colectiv

 

Avem două dosare. Unul care a fost administrat la Secţia militară, iar altul care vizează un primar de sector şi alţi funcţionari.

Credem în sloganul din acele zile. Vedem cum corupţia influenţează viaţa cetăţeanului. În unele dosare am constatat ca preţul produselor a fost mărit deoarece persoanele care au dat mită trebuiau să-şi recupereze mita.

 

Despre dosarul Niţu-Oprea

 

Este un dosar în care se lucrează. Nu pot să fac comentarii. Din punct de vedere al investigaţiilor necesita cercetări complexe.   

 

Despre un nou mandat în fruntea DNA

 

Mi-am dat acordul doamnei ministru pentru un nou mandat în fruntea DNA. Cea mai importantă realizare pe care am facut- o ca sef al DNA a fost ca am construit si consolidat o echipă de procurori profesionişti, activi.

Nu am avut niciodată planuri să intru în politică. Planul meu nu e să candidez pentru functia de presedinte al României.

Nu voi candida nici pentru un mandat de senator sau de deputat. 

Sunt într-un domeniu care-mi place, în care ştiu să-mi fac treaba.

Indiferent dacă voi fi numită pentru un nou mandat sau nu, planul meu de carieră vizează sistemul juridic, nu sistemul politic.

Corupţia într-adevăr are efecte devastatoare şi dramatice.   

Este foarte important ca şi cazurile de mică corupţie să fie anchetate, nu doar cele de corupţie mare şi medie.

Suntem o instituţie puternică şi serioasă, care trece prin impasuri în fiecare zi.

Da, poate fi acesta un moment greu pentru că trecem prin schimbări administrative. Am cerut 10 milioane de euro. O sumă mică, în condiţiile în care statul are de recuperat 500 de milioane de euro de pe urma anchetelor DNA.

Pentru cei 130 de poliţişti nu e nevoie de un efort bugetar mare.

 

Despre MCV

Ca procuror şi şef al DNA pot spune că MCV a fost extrem de util.  Sunt aproape 9 ani de când am participat la misiunile de evaluare.

A fost util în a face reforme şi paşi înainte în Justiţie.

Dacă el va continua, noi vom fi în continuare extrem de cooperanţi,iar toate evaluările care vor urma vor fi extrem de obiective.

Nu ne simţim singuri. Da, e un moment greu, dar o să facem faţă. Poate mai încet, pentru o perioadă, dar o să continuăm. Noi suntem DNA şi nu ne lăsăm.

 

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: [email protected]

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2020 Revista 22