Legea defăimării sau legea tăcerii? UPDATE: votul s-a amânat invocând probleme procedurale

Silvia Simion | 10.02.2016

Astăzi, legea defăimării este programată a fi discutată în plenul Camerei Deputaților, pentru a primi votul final. Este suspectă rapiditatea cu care a fost adoptată această lege, comparativ cu proiecte care zac de ani întregi în comisiile parlamentare.

Pe aceeași temă

UPDATE: Votul final a fost amânat pentru săptămâna viitoare

 

Proiectul de lege nu a putut fi votat astăzi, așa cum era programat pe ordinea de zi, plenul Camerei Deputaților fiind suspendat după trei ore de scandal pe chestiuni procedurale.

 

Liberalii au cerut scoaterea proiectului de pe ordinea de zi, invocând faptul că raportul comisiei de specialitate a fost emis ieri și până astăzi nu a fost suficient timp pentru studierea raportului.

 

Reprezentanții PSD au explicat că a devenit cutumă ca proiectele de lege să intre rapid în dezbaterea plenului după ce sunt avizate de către comisii.

 

Cel puțin până săptămâna viitoare, votul final este amânat. 

 

Cu nume bine ticluit,  Legea privind promovarea demnităţii umane şi toleranţei faţă de diferenţele de grup, și prezentată ca fiind necesară ba în contextul educației pentru toleranță, ba pentru a stopa declinul limbajului în spațiul public, legea ascunde, în fapt, detalii care restrânge libertatea de exprimare. Legea va determina, în primul rând, autocenzura jurnaliștilor, dar și sancționarea acestora ori a altor persoane care se exprimă liber în spațiul public, inclusiv pe internet.

 

Proiectul dublează prevederi și reglementări aflate deja în vigoare, precum Ordonanța Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, Legea nr. 202/2002 privind egalitatea de șanse între femei și bărbați sau chiar și unele prevederi din Codul Penal. Aceste realități arată clar că nu discriminarea este scopul principal al acestui act normativ.

 

Mai mult, legea va da putere unei structuri numite politic – 10 funcționari cu rang de secretar de stat – să decidă în locul instanțelor, a puterii judecătorești, dacă unei persoane i-a fost lezată demnitatea, pe criterii absolut subiective, având ca suport doar percepții, evident subiective.

 

Excesul de zel al lui Dragnea – o lege într-o zi

 

Legea a fost adoptată de Senat la începutul lunii octombrie, fiind votată în aceeași zi în care a fost pusă în circuitul legsilativ, fapt ce nu se întâmplă cu alte proiecte de legi sau cu decizii ale Curții Constituționale.

 

Aflată în Camera Deputaților, a fost avizată de comisii marți, 9 februarie, în aceeși zi fiind deja inclusă pe ordinea de zi a primei ședințe de plen pentru a primi votul final.

 

Societatea civilă a cerut retragerea proiectului. Degeaba!

 

După adoptarea de către Senat, legea a creat reacții virulente în societatea civilă.

Organizațiile neguvernamentale Expert Forum, Freedom House România, Grupul pentru Dialog Social și Centrul Român pentru Politici Europene au adresat deputaților, în luna octombrie, o scrisoare deschisă, prin care le cer să respingă proiectul, aceleași organizații inițiind și o petiție online intitulată NU legii anti-defăimare socială.

ONG-urile consideră inacceptabil ca o lege cu implicații majore asupra libertății de exprimare să fie aprobată fără o dezbatere argumentată și o consultare publică reală și apreciază că legea poate fi folosită ca instrument de intimidare a vocilor incomode din presă și societatea civilă.

În condițiile ambiguităților privind definițiile, este neclar dacă, de exemplu, legea nu ar permite amendarea cu sume usturătoare a unui jurnalist sau om obișnuit care scrie în spațiul public despre un partid ca având mai mulți corupți decât alții sau despre parlamentari ca votându-și în grup pensii speciale“, se arată în scrisoarea deschisă a celor patru organizații.

 

Alte șapte organizații de media, printre care Active Watch, APADOR-CH, CRJI și SAR au cerut nu corectarea proiectului de lege în Camera Deputaților, ci „retragerea imediată“, întrucât, pe lângă definițiile vagi, instituie un alt organism de sancțiune care nu respectă standarde de independență, transparență și minime garanții procesuale.

 

După aceste reacții, inițiatorul legii, Liviu Dragnea, a declarat că va elimina din lege, prin amendamente depuse în Camera Deputaților, criteriul apartenenței politice, pentru a exclude riscurile de „interpretare greșită“, precum și că va diminua cuantumul amenzilor. Dragnea a precizat că „această lege nu a fost gândită ca un mijloc de cenzură“, ci ca un mijloc legal pentru „demnitatea umană“.

 

Dragnea a eliminat apartenența politică din definiția grupului, dar a mărit amenzile

 

Legea lui Dragnea instituia, în forma inițială, defăimarea socială ca fiind contravenție, sancționată cu amenzi cuprinse între 1.000 și 30.000 de lei, în cazul defăimării unei persoane fizice, sau cu amenzi duble, cuprinse între 2.000 și 60.000 de lei, în cazul discriminării unui grup social.

 

Deși a spus că va reduce până ”la nivel simbolic” amenzile, Liviu Dragnea nu s-a ținut de cuvânt și a majorat amenzile maxime până la 100.000 de lei. ”Țin foarte mult la această lege și abia aștept să fie adoptată”, declara ieri, inițiatorul Dragnea, promițând și o conferință de presă în care va vorbi despre legea, ”după ce aceasta va fi adoptată”.

 

Amenzile sunt aplicate de către departamentul nou înființat, fără nici un alt criteriu decât definițiile defăimării, demnității umane, toleranței și grupului social, plus starea de subiectivism absolut a unei persoane care se consideră „pusă în inferioritate“.

 

Conform acestei legi, defăimarea este definită ca fiind „fapta sau afirmația prin care o persoană este pusă în stare de inferioritate pe temeiul apartenenței sale la un anumit grup social“.

 

 

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

CELE MAI CITITE

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: [email protected]

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2019 Revista 22