Legea prevenției în sănătate, doar o nouă afacere? Agenție cu buget de 660 milioane euro

Iulian Popescu | 07.02.2016

Eugen Nicolăescu a ieșit duminică într-o conferință de presă într-o încercare de a dezamorsa criticile furibunde apărute după ce s-a aflat de proiectul prin care PNL vrea să-i oblige pe cei care au refuzat programele de prevenție să-și plătească singuri măcar o parte din tartament.

Pe aceeași temă

 

Fostul ministru al Sănătății, Eugen Nicolăescu a făcut duminică o serie de precizări cu privire la Legea prevenției în sectorul medical, un proiect care a fost depus de 126 de aleși din patru grupuri parlamentare.

 

Nicolăescu susține că prevenția este o necesitate și că proiectul de lege a fost inițiat în urma unui sondaj care a arătat că cea mai mare parte a populației dorește un program de prevenție.

 

Liberalul nu spune dacă oamenii au fost întrebați și dacă susțin forma de sancționare pe care o propune proiectul de lege lansat în dezbatere, respectiv plata din buzunarul propriu a tratamentelor.

 

Legea aduce și câteva noutăți de organizare a sistemului medical care par a naște o nouă structură mamut, cu buget uriaș, a cărei necesitate a iscat deja o mulțime de speculații pe rețelele sociale.

 

Înființarea unei Agenții Naționale de Prevenție în Sănătate

 

Proiectul de lege detaliază funcționarea acestei Agenții noi pe care dorește Eugen Nicolăescu să o propună:

- Sumele nu pot fi mai mici de 10% din fondurile publice alocate sistemului național de sănătate

- Bugetul Agenției să fie de minim 0,5% din PIB

 - Agenția peia prevenția de la Direcțiile Județene de Sănătate Publică și Institutul de Sănătate Publică

- Agenția urmează să aibă propriile structuri în teritoriu

 - Va putea colabora cu asociații neguvernamentale pentru programele de viață sănătoasă

 - Ar urma să se ocupe de achiziționarea și distribuirea vaccinurilor

- Identificaarea și achiziționarea instrumentelor necesare pentru depistarea factorilor de risc pentru fiecare boală cronică

- Finanțarea campaniilor de vaccinare

- Desfășurarea de campanii de informare și sensibilizare

 

Prevenim, nu mai tratăm. 10% din bugetul sănătății, doar la început!

 

În opinia lui Nicolăescu, 10% din bugetul sănătății, adică luați din tratamente, nu este mult:

"Am făcut un calcul, după tot ce am ştiut, după tot ceea ce ştim că se întâmplă şi în alte ţări, cam 10% din total fonduri din Sănătate, vorbesc aici de fondurile Casei şi fondurile alocate Ministerului Sănătăţii, ar trebuie să satisfacă, într-o primă etapă, tot necesarul pentru Programul Naţional de Prevenţie.

Un 10% din aceste fonduri, astăzi, s-ar duce undeva la 650-660 de milioane de euro. E o sumă imensă, care o putem lua şi cu care să începem să operăm un asemenea program", a precizat fostul ministru, citat de Mediafax.

 

Antecedentul: Nicolăescu și programul de 170 de milioane de euro

 

Ministerul Sanatatii a cheltuit intre 1 iulie 2007 si 31 decembrie 2008 171 de milioane de euro pe programul de analize gratuite, dar multi spun ca obiectivul nu a fost atins. Cheltuielile administrative (costurile cu tiparirea taloanelor, cu expedierea postala, introducerea si inregistrarea persoanelor evaluate in baza de date) au fost de aproximativ 20 milioane de euro.

 

„S-a cheltuit o suma considerabila pentru a nu se afla nimic (...). Cu fondurile cheltuite doar intr-un an s-ar fi putut realiza un program national de screening si preventie pentru cancerul de col uterin pe o perioada de patru ani", declara Ion Bazac, ministrul sanatatii la vremea aceea, cu ocazia prezentarii rezultatelor programului.

 

Eugen Nicolaescu a spus ulterior că scopul nu era de evaluare a starii de sanatate a populatiei, ci doar sa duca oamenii la medic pentru a descoperi din timp eventualele afectiuni.

 

„Din punctul meu de vedere programul nu s-a dorit a fi unul statistic, ci unul care sa-i duca pe oameni la medic. A fost un program de preventie. Peste 60-65% din populatie s-a prezentat la medic. Pentru ca un program de masa sa fie considerat un succes este necesar ca 40-60% din oameni sa se prezinte", spunea Nicolaescu.

 

128 de senatori şi deputaţi, de la PNL, PSD, UDMR şi minorităţi au depus o iniţiativă legislativă care prevede apariţia unui Program Naţional de Prevenţie. Proiectul a fost inițiat de Alina Gorghiu, Eugen Nicolăescu, Lucia Varga și Horia Cristian, și unele prevederi pe care le conține au determinat comentarii foarte dure pe canalele sociale.

 

Pacienta cu cancer mamar depistat în stadiul 3, obligată să plătească "costurile curative"

 

De exemplu, o pacientă cu cancer mamar depistat în stadiul 3 care a refuzat participarea la programele de depistare prin mamografie poate fi obligată să suporte o contribuție la costurile curative în cuantum de 10% sau 20%, dar fără a depăși anumite limite care se stabilesc prin contractul-cadru.

 

De asemenea, un pacient cu hipertensiune arterială care a refuzat să se prezinte la controlul medical, solicitat de medic, poate fi obligat să suporte nu doar 50% din costul tratamentului, ci 50% din toate costurile de diagnostic și tratament, inclusiv concediile de boală determinate.

 

“Intenția noastră este aceea de a crea inițial un mecanism de bonificații care să fie coroborat, în primă etapă, cu acțiuni susținute de informare a beneficiarilor despre măsurile de prevenție.

Într-o etapă ulterioară, probabil într-un termen rezonabil de 5 ani, să fie implementate și aplicate măsurile penalizatoare", spun inițiatorii în expunerea de motive a proiectului de lege.

 

Agenția Națională de Prevenție în Sănătate

 

Toate acestea sunt cuprinse în Proiectul privind prevenția, prevenție ce se va desfășura în baza unei politici și a unei strategii pe termen mediu și lung sub forma unui program național de prevenție multianual, care are subprograme anuale.

 

Politica, strategia și programul se aprobă de Guvern, la propunerea Agenției Naționale de Prevenție în Sănătate, o entitate care se înființează prin această lege, care urmează să se ocupe de acest domeniu, sub conducerea Ministerului Sănătății.

 

Finanțarea acestor programe ar urma să se facă de la bugetul de stat, iar sumele alocate nu pot fi mai mici decât 10% din fondurile publice alocate sistemului național de sănătate. Proiectul de lege prevede că toți cetățenii români, precum și rezidenții legali au dreptul de a beneficia de programele, măsurile și acțiunile de prevenție, indiferent de calitatea lor de asigurat.

 

Stimulente financiare pentru cei sănătoși și care demonstrează practicarea unui sport

 

Toți beneficiarii programelor care contribuie activ la menținerea sănătății lor pot beneficia de stimulente financiare din partea Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, stimulente ce vor fi transferate într-un cont personal de economii.

 

Persoanele care doresc să beneficieze de aceste stimulente financiare trebuie să îndeplinească cumulativ două condiții: să prezinte o stare bună de sănătate sau, după caz, să demonstreze că respectă întocmai recomandările medicului și să demonstreze practicarea activă a unui sport, prin participarea la competiții sportive.

 

Orice cetățean are dreptul de a refuza participarea la programele de prevenție, dar, în acest caz, spune proiectul de lege, poate suporta, parțial sau în totalitate, costurile tratamentului.

 

 "Sau, altfel spus, (poate — n.r.) să refuze vaccinarea sau participarea la programele de diagnostic precoce, dar, totodată, prin contractul-cadru se poate impune asiguraților să suporte parțial sau total costurile tratamentelor bolilor care ar fi putut fi prevenite. Astfel, asigurații pot să suporte costurile unor tratamente care altfel ar fi fost în totalitate gratuite."

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: [email protected]

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2020 Revista 22