"Secţiile Unite ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, legal constituite, prin Hotărârea nr.1 din 29 martie 2018, au sesizat Curtea Constituţională asupra aspectelor de neconstituţionalitate cuprinse în Legea de modificare şi completare a Legii nr.303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor", anunţă vineri ICCJ, citată de News.ro.

Legile au fost adoptate luni pentru a doua oară de către Parlament după ce, iniţial, PNL le-a contestat, iar CCR a decis că unele articole sunt neconstituţionale.

Criticile ICCJ vizeaza prevederile privind definirea termenilor de "inapt", in cadrul procedurii de evaluare psihologica periodica a magistratilor, si a "erorii judiciare", in dispozitiile privind raspunderea patrimoniala a magistratilor.

De asemenea, rolul Inspectiei Judiciare in cadrul procedurii privind raspunderea patrimoniala a magistratilor nu ar fi clar definit.

In cadrul celei de-a doua critici, privind definirea "erorii judiciare", din dispozitiile privind raspunderea patrimoniala a magistratilor, Inalta Curte arata ca noua reglementare propusa ar incalca Constitutia.

"Este lipsit de claritate si conduce la confuzii in interpretarea si aplicarea legii", arata ICCJ. Magistratii sustin ca formularile "incalcarea drepturilor fundamentale absolute" si "drepturile si libertatile fundamentale ale persoanei", folosite de parlamentari la notiunea de eroare judiciara, "sunt de asa natura incat, pe de-o parte, creeaza confuzie cu privire la sfera examinarii acestora in conditiile unei situatii concrete, iar pe de alta parte nu sunt previzibile".

Plenul Senatului, in calitate de for decizional, a adoptat luni cele trei legi ale Justitiei - Legea 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, Legea 304/2004 privind organizarea judiciara si Legea 317/2004 privind organizarea si functionarea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).

Şi PNL şi USR au contestat din nou legile justiţiei la CCR. „Am constatat nu mai puţin de 37 de motive de neconstituţionalitate. La legea 303 am invocat 22 de motive de neconstituţionalitate, la legea 317 – nouă astfel de motive, iar în cazul legii 304 am identifiat nu mai puţin de şase motive de neconstituţionalitate. Plecând de la chestiuni care ţin de modul în care au fost adoptate aceste reglementări. Vă reamintesc, rapoartele au venit la plen atât la Camera Deputaţilor, cât şi la Senat. În ziua în care au fost adoptate, vă reamintesc că în plenul Senatului a fost introdus în legea 303/2004 un amendament care a fost denumit de majoritatea parlamentară de corelare tehnico-legislativă, când el, practic, a modificat definiţia erorii judiciare. Inadmisibil, din punctul nostru de vedere, ca aşa ceva să se întâmple în procedura parlamentară. (...) Ca atare, avem speranţe mari că reglementările vor fi din noi declarate neconstituţionale şi vor reveni în procedură legislativă”, a spunea, în acest context, deputatul liberal Gabriel Andronache.

In urma amendamentelor adoptate, Legile Justitiei nu au suferit modificari de fond fata de forma adoptata de Camera Deputatilor.