Pe aceeași temă
Legea recursului compensatoriu prevede ca deținuții care au fost încarcerați în condiții improprii beneficiază de reducerea pedepsei cu șase zile pentru fiecare 30 de zile executate, dar și cu alte posibilități de scurtare a perioadei de detenție, indiferent de infracțiunile pentru care au fost condamnați.
Deputatul USR, Stelian Ion, a scris luni pe Facebook că proiectul pentru abrogarea legii este redactat și că va fi depus la secretariatul Parlamentului.
„Am redactat deja Legea pentru abrogarea monstruosului «recurs compensatoriu». Luni îi dăm forma finală și o depunem la Parlament.
Ca să fie clar: propunerea a venit de la guvern cu un filtru judiciar, era o formă a liberării condiționate, dar a fost măcelărită de Nicolicea în Camera Deputaților. Ne-am opus, am încercat să o îmblânzim cu amendamente, am atacat-o la CCR, dar degeaba.
A ieșit o lege criminală, dar «constituțională». Dacă vrem să nu mai moară oameni nevinovați, trebuie să o abrogăm în regim de urgență! Da, în cazul ăsta ar trebui dată o OUG de abrogare pentru că este ditamai urgența: mor oameni, sunt violate femei, sunt tâlhăriți românii pe stradă de infractori eliberați înainte de termen, fără discernământ”, a scris Stelian Ion.
Pe de altă parte, ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, afirma tot luni, că recursul compensatoriu a fost iniţiat de către guvernarea tehnocrată, a fost avizat de către Consiliul Superior al Magistraturii şi adoptat de Parlament, intrând în vigoare la scurt timp după ce a devenit ministru. Precizările vin în urma valului de critici generat de crima comisă la Mediaş, judeţul Sibiu, de un bărbat eliberat în baza recursului compensatoriu. Agresorul, eliberat în mai 2018 din penitenciar, a lovit victima de unsprezece ori cu un cuţit.
Ca urmare a recidivei unui beneficiar al recursului compensatoriu, la sediul Ministerului Justiției, s-a desfășurat și un protest inedit, doi bărbați stropind cu vopsea roșie scările de la intrarea în Ministerul Justiției după ce au împrăștiat cuțite și fotografii ale ministrului Justiției, pe care îl acuză de favorizarea infractorilor.
Cei doi au fost ridicați de polițiști și conduși la secție pentru această faptă.
În urma măsurilor votate de majoritatea guvernamentală, au fost eliberați mai devreme din închisori peste 13.000 de infractori, dintre care aproape 11.000 au fost beneficiari direcți ai recursului compensatoriu. Dintre aceștia, aproximativ 700 s-au întors deja din nou după gratii, 188 fiind condamnați pentru crime, violuri sau alte infracțiuni cu violență.
”Concluzionând: Proiectul de lege a fost iniţiat sub guvernarea anterioară. CSM a considerat faptul că pentru a fi efective, cele 3 zile pot fi considerate ca fiind efectiv executate, în locul unui beneficiu la liberarea condiţionată. Parlamentul şi-a însuşit propunerea venită de la CSM, iar cele trei zile au fost înlocuite cu şase zile considerate ca fiind executate la fiecare 30 de zile de executare a pedepsei în condiţii necorespunzătoare. Legea a fost adoptată la data de 14 iulie 2017, a fost publicată în Monitorul Oficial din data de 18 iulie 2018 şi a intrat în vigoare la data de 21 iulie 2017. Studiul de impact se face în procedura de legiferare şi nu în faza de aplicare a legii!”, se spală pe mâini Tudorel Toader.
Cu toate încercările de a da vina pe guvernul tehnocrat, care a inițiat această lege a recursului compensatoriu, forma finală, mult mai favorabilă deținuților și care se poate aplica oricărui infractor aflat în detenție se datorează amendamentelor introduse de PSD-ALDE-UDMR.
Recursul compensatoriu a fost, într-adevăr, inițiat de ministrul Justiției din Guvernul Cioloș, Raluca Prună, dar într-o formă care nu ar fi permis eliberări în masă din închisori, explică G4Media.ro. Proiectul inițial prevedea ca deținuților să li se scadă câte trei zile pe lună din pedeapsă dacă au stat într-un spațiu de sub trei metri pătrați de persoană. Prevederea fusese preluată de Raluca Prună dintr-o decizie a Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO) din octombrie 2016 (Mursic contra Croației), care a stabilit că norma minimă aplicabilă este de trei metri pătrați de suprafață la sol pentru fiecare deținut în celulă colectivă.
Mandatul Guvernului Cioloș s-a încheiat însă înainte ca proiectul legii recursului compensatoriu să fie trimis Parlamentului pentru dezbatere. Primul Guvern PSD instalat după alegerile din 2016, condus de Sorin Grindeanu, a fost cel care a trimis proiectul de act normativ în Parlament, exact în forma elaborată de Raluca Prună.
Pe 13 martie, actul normativ a intrat în dezbaterea Comisiei Juridice a Senatului, condusă la acea vreme de social-democratul Șerban Nicolae. Aici sunt adoptate, la propunerea UDMR, primele măsuri în favoarea infractorilor: redefinirea spațiului necorespunzător prin creșterea suprafeței de la trei la patru metri pătrați per deținut:
”Se consideră executare a pedepsei într-un spațiu necorespunzător cazarea într-un spațiu mai mic sau egal cu 4 mp / deținut, care se calculează excluzând suprafața grupului sanitar și a spațiilor de depozitare a alimentelor, prin împărțirea suprafeței totale a camerei de deținere la numărul de persoane cazate în camera respectivă, indiferent de dotarea spațiului respectiv” – autori: senatorii UDMR Csazar Karoly Zsolt și Tanczos Barna.
În aceeași zi de 13 martie, încălcând regulamentul Senatului care prevede ca un proiect dezbătut în comisie să aștepte minimum trei zile înainte de a fi supus votului în plen, legea intră în ședința de plen a Senatului și este adoptată. A fost înregistrat un singur vot împotrivă.
Forma finală a legii a fost dată însă în comisia juridică a Camerei Deputaților, condusă atunci de social-democratul Eugen Nicolicea.
Deputații PSD, ALDE și UDMR au formulat și au adoptat o serie de amendamente care au schimbat radical, în favoarea infractorilor, condițiile de eliberare înainte de termen a celor condamnați la închisoare cu executare.
În primul rând, a fost majorat numărul de zile care se consideră executate din pedeapsă pentru condiții necorespunzătoare: de la trei, cât prevedea proiectul Prună, la șase pe lună:
”Pentru fiecare perioadă de 30 de zile executate în condiții necorespunzătoare (…) se consideră executate, suplimentar, 6 zile din pedeapsa aplicată” – autori: deputații PSD, ALDE și UDMR din Comisia Juridică
În al doilea rând, au fost redefinite ”condițiile necorespunzătoare” astfel încât nu a mai rămas penitenciar în România care să nu se încadreze la acest capitol. Autorii au fost aceeași deputați PSD, ALDE și UDMR din Comisia Juridică:
Se consideră executare a pedepsei în condiții necorespunzătoare cazarea în oricare dintre situațiile următoare:
a) cazarea într-un spațiu mai mic sau egal cu 4mp/deținut, care se calculează, excluzând suprafața grupurilor sanitare și a spațiilor de depozitare a alimentelor, prin împărțirea suprafeței totale a camerelor de deținere la numărul de persoane cazate în camerele respective, indiferent de dotarea spațiului în cauză.
b) lipsa accesului la activități în aer liber;
c) lipsa accesului la lumina naturala sau aer suficient ori disponibilitatea de ventilație;
d) lipsa temperaturii adecvate a camerei;
e) lipsa posibilității de a folosi toaleta în privat și de a se respecta normele sanitare de bază precum i a cerințelor de igienă.
f) existenta infiltrațiilor, igrasiei și mucegaiului în pereții camerelor de detenție.
Deputatul UDMR, Marton Arpad, a venit cu câteva amendamente suplimentare, tot în favoarea infractorilor: cei care renunță la o parte din banii cuveniți pentru munca prestată în detenție sunt asimilați celor care prestează muncă neremunerată și, pentru două zile de muncă, câștigă o zi de libertate.
Legea a fost adoptată de Camera Deputaților, în forma propusă de Comisia Juridică, pe 9 mai 2017. S-au înregistrat 175 de voturi ”pentru” (PSD, ALDE, UDMR). Printre cei care au votat actul normativ se numără și 11 deputați de la minoritățile naționale, dar și liberalul Ioan Cupșa.
Actul normativ a fost atacat la Curtea Constituțională de PNL și USR, dar sesizarea a fost respinsă.
Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea privind recursul compensatoriu pe 14 iulie 2017, fără a solicita reexaminarea actului normativ și fără să-l atace la Curtea Constituțională.
