Pe aceeași temă
In 23 ianuarie Curtea a avizat infiintarea parchetului specializat in anchetarea magistratilor si a declarat neconstitutionale alte 4 prevederi minore din legea organizarii judiciare, care astfel se intoarce la parlament.
Sesizarile la cele doua legi aflate marti pe masa CCR au fost facute de Inalta Curte, PNL si USR.
Statutul magistratilor, prevederi cu cintec
Legea elaborata de Comisia Iordache contine multe articole controversate, care, potrivit specialistilor, vor afecta independenta magistratilor. Despre ce este vorba?
In primul rind din lege a disparut prevederea potrivit careia procurorii sunt independenti, ea raminind doar in cazul judecatorilor.
In al doilea rind, magistratilor le este interzis sa faca ”afirmatii defaimatoare”, sintagma foarte larga, la adresa celorlalte doua puteri in stat, executiva si legislativa, ceea ce practic inchide gura tuturor magistratilor fata de repetatele atacuri la adresa lor venite din partea politicienilor.
O alta prevedere contestata este cea prin care presedintele tarii este limitat sau chiar eliminat complet din procedurile de numire ale sefilor Inaltei Curti, DNA sau Parchetului General.
In cazul presedintelui si vicepresedintelui ICCJ, seful statului nu mai poate refuza nici macar motivat propunerile venite dinspre CSM, cum era pina acum. In plus, presedintelui i-a fost luata si prerogativa numirii sefilor de sectie de la Inalta Curte.
Cit priveste numirile sefilor DNA, DIICOT si Parchetului general, presedintele poate refuza o singura data, motivat, propunerea ministrului justitiei pentru aceste functii.
Foarte multe dispute a generat modificarea introdusa la raspunderea materiala a magistratilor. Statul se va indrepta obligatoriu impotriva magistratului care a comis o eroare judiciara din neglijenta sau rea-credinta.
In afara de acestea, mai sunt si alte modificari care i-au nemultumit pe magistrati, cum ar fi, de exemplu, faptul ca tinerii trebuie sa faca 4 ani la Institutul National al Magistraturii, in loc de 2 ani ca in prezent, sau ca magistratii suspendati din functie primesc 80% din salariu, fata de zero lei pina acum.
Sesizarea facuta de Inalta Curte de Casatie
În 29 decembrie 2017, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a sesizat Curtea Constituţională, considerând că opt articole din Constituţie sunt încălcate prin modificările adoptate de Parlament la legea privind organizarea instanţelor şi parchetelor şi legea privind organizarea şi funcţionarea CSM.
Prima sesizare făcută de ICCJ se referă la Statutul magistraţilor. Documentul este semnat de 89 de magistraţi care spun că modificările votate de Parlament încalcă 14 articole din Constituţie.
O altă sesizare se referă la înfiinţarea Parchetului special pentru investigarea judecătorilor şi procurorilor, ICCJ apreciind că se încalcă principiul egalităţii în faţa legii, deoarece magistraţii ar deveni singura categorie profesională din România cu un parchet dedicat. O gravă încălcare a Constituţiei este considerată alegerea preşedintelui CSM doar prin votul judecătorilor aleşi în Consiliu, iar a vicepreşedintelui doar de către procurorii membri.
De asemenea, ICCJ consideră că verificarea, de către comisiile parlamentare de control al serviciilor secrete, a declaraţiilor date de magistraţii aleşi în CSM, conform cărora nu sunt ofiţeri acoperiţi sau colaboratori, încalcă separaţia puterilor în stat.
Alt avertisment de la Juncker si Timmermans
Între timp, Comisia Europeană a transmis un alt avertisment dur Parlamentului în privinţa legilor Justiţiei. Declaraţia comună este semnată de preşedintele CE Jean Claude Junker şi vicepreşedintele Frans Timmermans:
“Potrivit ultimului raport privind MCV, legile justiţiei reprezintă un test important cu privire la măsura în care interesele legitime ale părţilor interesate din sistemul judiciar şi ale altor părţi interesate au ocazia să fie exprimate şi sunt luate suficient în considerare în cadrul deciziilor finale. Evenimentele de până acum nu au contribuit cu nimic la rezolvarea acestor preocupări.
Comisia face apel la Parlamentul României să regândească acţiunile propuse, să lanseze dezbaterea conform recomandărilor Comisiei şi să construiască un consens la scară largă cu privire la calea de urmat. Comisia îşi reafirmă disponibilitatea de a coopera şi de a sprijini autorităţile române în acest proces.
Comisia avertizează din nou cu privire la pericolul regresării şi va analiza în detaliu modificările finale aduse legii justiţiei, codurilor penale şi legilor privind conflictul de interese şi corupţia pentru a stabili impactul acestora asupra eforturilor de garantare a independenţei sistemului judiciar şi de combatere a corupţiei”, se arată în declaraţia lui Junker şi Timmermans.
Liviu Dragnea si Popescu Tariceanu au raspuns avertismentului in nota obisnuita, spunind ca sunt îngrijoraţi cu privire la “modul incorect” în care Comisia a fost informată “în ceea ce priveşte dezbaterea din Parlament.
