Pe aceeași temă
Este vorba despre legea 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, legea 304/2004 privind organizarea judiciară şi legea 317/2004 privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).
Senatorii au avut termen până joi, ora 15.00, să depună amendamente la legile Justiţiei, urmând ca luni, înainte de şedinţa plenului Senatului, acestea să fie dezbătute şi votate în comisia specială, condusă de deputatul PSD Florin Iordache. Potrivit ordinii de zi, cele trei legi ale Justiţiei ar urma să fie votate la începutul şedinţei Senatului.
Intr-o singura dimineata, marti, plenul Camerei Deputatilor a reusit sa voteze toate modificarile aduse celor trei Legi ale Justitiei, in pofida protestului Uniunii Salvati Romania, ai carei deputati au purtat tricouri insciptionate cu mesajul #FaraPenali, remarcă ziare.com.
Astfel, proiectul de lege pentru modificarea Legii 304/2004 privind organizarea judiciara a fost adoptata cu 182 de voturi "pentru" si 91 "impotriva".
Proiectul de lege pentru modificarea Legii 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor a fost adoptata cu 190 de voturi "pentru" si 98 "impotriva".
Proiectul de lege pentru modificarea Legii 317/2004 privind organizarea si functionarea CSM a fost adoptata cu 189 de voturi "pentru" si 101 "impotriva".
PNL a anuntat, tot marti, la dezbaterile din plenul Camerei Deputatilor privind cele trei Legi ale Justitiei modificate de Comisia Iordache, ca va contesta la Curtea Constitutionala modul in care acestea au fost votate
Președintele a fost eliminat din procedura de numire a conducerii Curții Supreme
Printre cele mai importante modificări la cele două legi se află eliminarea preşedintelui României din numirea conducerii ICCJ şi corelarea prevederii din legea 303/2004 cu legea 317/2004. Cu o zi în urmă, comisia condusă de Florin Iordache a dat raport de adoptare pentru modificările aduse Legii 304/2004 privind organizarea judiciară, după ce unele articole au fost declarate neconstituţionale de către Curtea Constituţională (CCR).
Astfel, alineatul (1) al articolului 53 se modifică şi va avea următorul cuprins: "Preşedintele, vicepreşedinţii şi preşedinţii de Secţie ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sunt numiţi de către Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, dintre judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie care au funcţionat la această instanţă cel puţin 2 ani şi care nu au fost sancţionaţi disciplinar în ultimii 3 ani".
Preşedintele comisiei speciale care a modificat legile, deputatul PSD Florin Iordache, a declarat că cele trei legi au fost modificate în concordanţă cu deciziile Comisiei de la Veneţia.
"Comisia specială a fost înfiinţată tocmai pentru a pune în concordanţă legislaţia existentă cu deciziile Curţii Constituţionale. Noi tocmai asta am făcut şi vreau să vă spun că noi am ţinut cont de deciziile Curţii. Printre altele, am fost atacaţi permanent că încercăm să politizăm Justiţia, să subordonăm Justiţia. Eu am cerut de la începutul dezbaterilor să îmi precizaţi un singur articol care subordonează Justiţia sau, într-un fel sau altul, modifică legislaţia penală. De fiecare dată, aţi invocat faptul că ar trebui să solicităm un punct de vedere al Comisiei de la Veneţia. Eu v-am solicitat, stimaţi colegi, înainte de a ne critica, haideţi să citim. Dacă am citi mai mult şi dacă am citi cu atenţie deciziile CCR, la fiecare din cele trei decizii CCR ne precizează foarte clar că acele modificări pe care noi le-am făcut şi le-am propus nu afectează în niciun fel independenţa Justiţiei, iar modificările pe care le-am făcut sunt în concordanţă cu deciziile Comisiei de la Veneţia", a spus Florin Iordache, citat de RTV.
Eroarea judiciară redefinită. Rolul inspecției Judiciare va fi capital în stabilirea vinovăției magistraților
Comisia speciala a redefinit eroarea judiciara in ceea ce priveste raspunderea magistratilor, stabilind ca exista eroare judiciara atunci când:
- magistratul, in exercitarea functiei, a incalcat norme de drept material si procesual, fapt ce a condus la incalcarea drepturilor absolute ale persoanei;
- prin incalcarea in mod vadit, incontestabil a normelor de drept material sau procesual, a solutionat o situatie litigioasa contrar realitatii faptice sau juridice
- a produs neregularitate in modul de desfasurare a procedurilor judiciare, iar aceasta nu a fost remediata in caile de atac sau in procedurile prevazute de lege, producand in acest mod o vatamare grava a drepturilor si libertatilor fundamentale ale persoanei
Statul raspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare, iar raspunderea statului nu inlatura raspunderea judecatorilor si procurorilor care si-au exercitat functia cu rea-credinta sau grava neglijenta; inclusiv pentru cei care nu mai sunt în funcție.
Personale vatamate se pot indrepta impotriva statului, reprezentat de Ministerul Finantelor.
"Pentru repararea prejudiciului, persoana vatamata se poate indrepta cu actiune numai impotriva statului, reprezentat prin Ministerul Finantelor Publice. Competenta solutionarii actiunii civile revine tribunalului in a carui circumscriptie domiciliaza reclamantul", potrivit textului adoptat de comisie.
Plata de catre stat a sumelor datorate cu titlu de despagubire se efectueaza in termen de maxim un an de la data comunicarii hotararii judecatoresti definitive. In termen de 2 luni de la comunicarea hotararii definitive pronuntate in actiunea prevazuta de alin. (6), Ministerul Finantelor Publice va sesiza Inspectia Judiciara pentru a verifica daca eroarea judiciara a fost cauzata de judecator sau procuror ca urmare a exercitarii functiei cu rea credinta sau grava neglijenta,.
