Pe aceeași temă
Guvernul a decis printr-o ordonanţă de urgenţă să suplimenteze cu până la 50% valoarea unui contract de parteneriat public-privat (PPP), pentru lucrări sau servicii care nu au fost prevăzute în proiectul iniţial. Este vorba de asa numitele “acte aditionale” prin care costurile unei lucrari pot fi majorate, in caz “de necesitate”, fata de valoarea initiala stabilita prin licitatie. Daca acum un an, guvernul luase decizia de a nu permite ca aceste costuri suplimentare sa depaseasca 10%, acum da liber unor majorari de 50% pentru viitoarele contracte in sistemul parteneriat public-privat si inlocuieste licitatia cu negocierea. In felul acesta, Guvernul revine la forma initiala a legii, criticata de Comisia Europeana si respinsa de presedintele Traian Basescu.
Vechile prevederi legale stipulau că depăşirea valorii contractuale, limitata la 10% din valoarea contractului, putea avea loc doar ulterior publicării unui anunţ de participare la o noua licitatie. Acum, însă, Guvernul poate majora valoarea contractului doar prin negociere cu investitorul, fără altă licitaţie.
„Prin derogare şi ca o chestiune de excepţie, partenerii publici pot atribui un contract de parteneriat public-privat, printr-o procedură de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunţ de participare, pentru lucrările sau serviciile suplimentare care nu sunt prevăzute în proiectul estimat iniţial şi nici în contractul iniţial de parteneriat public-privat şi care au devenit necesare, ca urmare a unei situaţii neprevăzute, pentru execuţia lucrării sau serviciilor descrise de acestea, cu condiţia atribuirii contractului investitorului privat care a contractat respectiva lucrare sau serviciu“, se arată în decizia Guvernului.
Proiectul de lege a fost facut de Secretariatul general al Guvernului, sustin cei de la Autoritatea Naţională de Reglementare şi Monitorizare a Achiziţiilor Publice (ANRMAP), care nu au fost consultati.
"Noi nu am avut nicio contribuţie şi nu am fost consultaţi. Proiectul a fost realizat de Unitatea pentru PPP din cadrul Secretariatului General al Guvernului.", spune pentru Romania libera un oficial ANRMAP sub protecţia anonimatului.
Boagiu si Udrea se lauda cu schimbarea legislatiei
Intr-un interviu acordat revistei 22, ministrul Transporturilor Anca Boagiu, se arata incintata de faptul ca reusise se modifice legislatia in sensul reducerii la doar 10% a valorii actelor aditionale. Acest lucru, spunea Boagiu in luna septembrie, a “calcat pe multe interese”.
“Am stabilit foarte clar că valoarea unui contract nu poate creşte cu mai mult de 10%. In aceasta situatie ne putem imagina ce nefericiti sint toti cei care erau constestatari de profesie, toata faceau claim-uri si cereau bani suplimentari“. Boagiu dadea ca exemple contractele cu Bechetel si Cernavoda- Megidia, unde “ in virtutea unor proaste obiceiuri, constructorul credea ca a venit sa cumpere zarzavat, nu ca discuta cu un gestionar al banilor statului roman”. Constienta de tunurile care se dadeau cu ajutorul actelor aditionale, Boagiu afirma ca “Sint sume care veneau legal, dar erau necuvenite”.
Elena Udrea a ordonat, in martie 2010, un control asupra tuturor contractelor Ministerului Turismului si Dezvoltarii Regionale, constatind ca aproape 90% dintre actele adiţionale prevăd majorarea sumelor plătite de stat cu 50%, procent ce reprezintă nivelul maxim permis de legislaţie. Udrea aprecia că "adiţionările se fac abuziv".
“Asemenea practici se întâlneau în cadrul tuturor programelor de investiţii publice gestionate de MDRT. Din analizele făcute reiese că în peste 90% dintre situaţii adiţionările se făceau până în apropierea limitei maxime permise de lege de 50%. Cred că faptul că sunt atât de multe situaţii dovedeşte că adiţionările se fac abuziv, nu neapărat fiindcă sunt determinate de condiţii obiective”, sustinea Udrea, cea care a si propus modificarea legislatiei prin plafonarea sumelor la 10% din valoarea contractelor.
Aventurile legii parteneriatului public-privat
Interesele majore in derularea contractelor cu statul au facut ca legea parteneriatului public-privat sa sufere mai multe modificari. In octombrie 2010, parlamentul a votat o forma a legii care elimina complet licitatia ca procedura de selectare a investitorului privat, inlocuind-o cu negocierea.
“Legea scuteste procedurile de achizitii publice si concesiuni de orice forma de procedura concurentiala daca esti destul de destept sa o incadrrezi drept parteneriat public-privat. Practic, iti selectezi
| Legea scuteste procedurile de achizitii publice si concesiuni de orice forma de procedura concurentiala daca esti destul de destept sa o incadrrezi drept parteneriat public-privat. Practic, iti selectezi „parteneru“ negociezi putin si semnezi contractul. |
|---|
| Sorin Ioniţă |
Parlamentarii au ignorat insa avertismentele presedintelui, votind legea in aceasta forma. A fost nevoie de atentionarea Comisiei Europene si de reluarea votului pentru ca legea sa prevada licitatia in loc de negociere.
Tot la solicitarea Comisiei Europene, Guvernul a modificat legea in aprilie 2011, acordind Unitatii Centrale pentru Coordonarea Parteneriatului Public-Privat din subordinea Secretariatului general atributii de control si verificare a acestor proiecte.
Comisia Europeana revine si cere in mai 2011 ca Autoritatea Nationala de Monitorizare a Achizitiilor Publice (ANRMAP) sa primeasca la rindul ei astfel de atributii de control, cit si dreptul de a solicita in instanta constatarea nulitatii absolute a contractelor incheiate cu incalcarea legi.
Motivul acestei solicitari avea ca explicatie neincrederea in Secretariatul general al Guvernului, bine intemeiata dupa cum se vede in momentul de fata, noua Ordonanta din 17 octombrie 2011 fiind opera acestuia.
Prin aceasta Ordonanta de urgenta, Guvernul revine de fapt la forma initiala a legii parteneriatului public-privat, cea care inlocuia licitatiile cu negocierea. “Acesta a copiat exact prevederile OUG 34/2006", spune pentru Romania libera un oficial ANRMAP sub protecţia anonimatului.
Actele aditionale, mina de aur
Cu ajutorul actelor adiţionale pentru diverse “situatii neprevazute”, costul unui contract de lucru pe drumurile României creşte şi de câte 10 ori peste preţul iniţial, chestiunea de "excepţie" devenind regula. Majoritatea contractelor importante de drumuri naţionale şi autostrăzi au suferit astfel modificări în sus ale preţurilor, pe varii motive. Acum, valoarea unui contract PPP se poate majora cu până la 50%.
In urmă cu doar câteva luni, Anca Boagiu a reziliat contractul pentru tronsonul autostrăzii Moara Vlăsiei – Ploieşti, deoarece constructorii solicitaseră o creştere de preţ cu 47%, valoarea contractului (pentru 42,5 km) fiind estimată la 238 de milioane de euro. Invocând o chestiune excepţională şi imprevizibilă, respectiv calitatea proastă a pământului de fundaţie a autostrăzii, constructorii, cei trei “regi ai asfaltului”, au cerut un preţ de aproape 90 lei pe tona de balast care înlocuia pământul, când acesta pe piaţă costa vreo 60 de lei tona.
Elena Udrea dadea ca exemplu o licitaţie de reabilitare termică care porneşte de la 10 milioane de lei şi pe care o firmă o câştigă cu 4 milioane de lei, pentru ca apoi prin acte adiţionale valoarea contractului să ajungă la 12 milioane de lei. "Se câştigă licitaţii cu preţ de dumping, apoi prin înţelegeri cu autorităţile contractante, constructorul aduce acte adiţionale prin care majorează valoarea contractului", a arătat Udrea.
Exemple de contracte "umflate" cu acte adiţionale
• 1. Reabilitarea sistemului rutier şi a liniei de tramvai pe Calea Moşilor din Bucureşti
Contract iniţial 50 milioane euro
Act adiţional I: 24 milioane euro
Act adiţional II: 20 milioane euro
Contract final 94 milioane euro (creştere de 88%)
Constructor - Tehnologica Radion
• 2. Lărgirea de la 2 la 4 benzi a centurii de vest a Ploieştiului Contract iniţial 76 milioane lei
Contract final 106 milioane lei (creştere de 40%)
Constructor - Pa&Co International
• 3. Construirea sediului Serviciului de Protecţie şi Pază
Contract iniţial 127 milioane lei
Contract final 184 milioane lei (creştere de 45%)
Constructor - Bog'art
• 4. Tronsonul de autostradă Moara Vlăsiei - Ploieşti (42,5 km)
Contract iniţial 702 milioane lei
Cost final 883 milioane lei (creştere de 25%)
Constructori - UMB Spedition, Pa&Co International, Euroconstruct Trading '98
si Com-Axa.
• 5. Extindere la patru benzi a Centurii Sud a Bucureştiului
Contract iniţial 68 milioane euro
Cost final estimat 2 miliarde euro
Constructori - consorţiul Delta ACM - Tehnologica Radion, asocierea Euroconstruct - Romstrade şi asocierea
Straco - SCT.
