Pe aceeași temă
Laura Codruţa Kovesi, procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), a prezentat astazi bilanţul instituţiei pe anul 2014. Sunt prezenti presedintele Klaus Iohannis, premierul Victor Ponta, presedinta ICCJ, Livia Stanciu. Laura Codruta Kovesi a precizat ca DNA a cistigat in increderea populatiei si din cauza faptului ca a demonstrat ca ancheteaza persoane indiferent de pozitia ocupata in stat sau de culoarea politica.
UPDATE Preşedintele Klaus Iohannis şi premierul Victor Ponta au ajuns la bilanţul DNA. După intonarea imnului naţional va începe prezentarea bilanţului pentru anul 2014. Preşedinta Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Livia Stanciu, este şi ea prezentă.
Principalele declaratii ale procurorului sef al DNA, Laura Codruta Kovesi:
La bilantul de azi participa alaturi de invitatii de la institutiile partenere, procurori, politisti din cadrul DNA
Am sa dau citire raportului de activitate
Elemente definitorii ale anului 2014: s-au inregistrat o serie de premiere - cele mai multe dosare penale de solutionat, cele mai mutle rechizitorii emise intr-un an, cele mai multe condamnari, cei mai multi demnitari de rang inalt investigati intr-un an. Activitatea DNA in 2014 e caracterizata de un grad inalt al cazuisticii penale
Fundamentul l-a constiuit efortul substantial si consecvent al procurorilor DNA
Cei 97 de procurori au avut peste 9100 de cauze. In medie, un procuror a facut acte de urmarire penala in 105 cauze in aclasi timp. Numarul rechizitoriilor a crescut foarte mult in acest an, ajungand la peste 300
Datele statistice confirma eficienta DNA. Peste 1100 de inculpati au fost trimisi in judecata. Activitatea judiciara a DNA a fost desfasurata de 28 de procurori care au participat in sedintele de judecata. Peste 1130 de inculpati au fost condamnati definitiv.
Pe de alta parte, procentul de achitari s-a mentinut la 9%, sub media europeana, dar trebuie continuata peocuparea pentru cresterea standardelor de calitate. Frauda in achizitii publice cu fonduri UE si fonduri nationale. Peste 700 de cauze cu suspiciuni avand ca obiect suspiciunea de fraudare a fondurilor. Cele mai multe cauze sint cu fonduri nationale, fondurile UE fiind mai bine protejate
S-a constatat imbunatatirea mecanismelor de fraudare. Numarul sesizarilor de la institutiile de control a scazut in 2014
Coruptia in sistemul judiciar a fost si ramine o prioritate. 35 de magistrati trimisi in justitiei in 2013, condamnati 20
Statistic se vede cresterea cauzelor cu magistrati
Multe dosare au fost initiate ca urmare a plingerilor depuse de justitiabili. Numarul mare de magistrati inculpati an de an pentru coruptie trebuie sa ne ingrijoreze, pentru ca reprezinta o vulnerabilitate a sistemului judiciar. E necesara preventia, intarirea sistemului de control intern
Deseori au existat sesizari anterioare la Inspectia judiciara fata de acesti magistrati
DNA a solictat Parlamentului incuviintarea urmaririi penale pentru 9 parlamentari si pentru 12 ministri
Investigarea coruptiei la nivel inalt va continua
Anchetele DNA in 2014 au vizat domenii diversificate: sanatate, educatie, achizitii publcie, fraude cu fonduri UE
Intr-un singur dosar, interventia DNA a stopat fraudarea bugetului cu 105 milioane euro.
In alt dosar, interventia DNA a impiedicat retrocedarea ilegala a unor terenuri, care ar fi produs o dauna de 300 milioane euro.
Brasov, Cluj, Oradea, Pitesti, Ploiesti, Timisoara si Suceava - birourile teritoriale DNA cu rezultate pozitive. Toate rezultatele pozitive nu ar fi fost posibile fara ajutorul politistilor judiciari
In 2014, valorile indisponibilizate au fost de peste 303 milioane euro, de peste 13 ori bugetul DNA
Hotaririle judecatoresti definitive in dosarele DNA au dus la confiscarea de bunuri de peste 310 milioane euro, de trei ori mai mult decit in 2013. Daca ar fi executate, e mai mult decit fondul de salarii al medicilor pe un an
Activitatea DNA a fost influentata de modificarile legislative, impactul major fiind dat de noile Coduri. Unele dispozitii au creat dificultati procurorilor. Am inaintat MJ si CSM mai mutle propuneri de modificari legislative care pot influenta eficienta investigatiilor.
E vorba de accesul la informatii legate de traficul de date, procedura in camera preliminara, administrarea de probe
In 2014, DNA s-a aflat in atentia opiniei publice. Interesul mediatic nu poate fi oprit sau cenzurat de DNA. O realitate care ne bucura e ca interesul public e foarte ridicat, ceea ce se reflecta si in dublarea numarului de accesari pe site-ul DNA fata de 2013
DNA se bucura de o incredere de peste 55%, cea mai mare incredere din sistemul judiciar
Cresterea increderii publice se reflecta inc rssterea cu 78% a numarului de sesizari primite de la cetateni
DNA a aplicat legea in mod egal. Nu a avut retineri in a atinge virful piramidei coruptiei, indiferent de culoarea politica
Sintem constienti ca un nivel ridicat de incredere insemna si o responsabilitate pe masura
Va asigur ca vom folosi aceasta incredere cu buna credinta
La fel ca in anii anteriori, activitatea DNA a fost apreciata de Comisia Europeana
Principala vulnerabilitate si marea provocare e cresterea continua a volumului de activitate, cu acelasi numar de procurori ca la infiintarea DNA. Volumul s-a triplat fata de momentul infiintarii institutiei.
Desi procurorii au solutionat anual tot mai multe dosare, ritmul de crestere e tot mai mare. Mai avem de solutionat peste 5000 de dosare
Imaginati-va presiunea care il asteapta pe procuror cu acets numar mare de dosare
Aceste dosare nu sint simple dosare, ci asteptarile a mii de persoane. De multe ori exista suspiciuni privind perioada de finalizare a dosarelor. Volumul depaseste resursa fizica.
Am dispus masuri de prioritizare a dosarelor vechi, criteriile fiind volumul prejudiciului, perioada de presciere sau posibilitatea ca inculpatul sa influenteze cauza
Complexitatea dosarelor DNA presupune situatia in care un procuror nu poate lucra concomitent la mai mult de un dosar - exemplul dosarului licentelor Microsoft
Consideram prioritara gasirea de solutii care sa permita limitarea numarului de dosare. O prima rezolvare e cresterea numarului de procurori, am facut deja cerere pentru 50 de noi posturi
Actiunile DNA trebuie dublate de actiunile preventive ale celorlalte institutii, ale mediului de afaceri si in educatie
Reconfirm faptul ca DNA e deschisa la cooperarea cu orice institutii care are atributii de identificare, investigare a coruptiei
Le multumesc inca o data partenerilor institutionali prezenti. Multumiri si ambasadelor prezente azi pentru suportul constant
Este in interesul general al societatii ca eventualele schimbari legislative sau la nivelul unor institutii partenere sa nu genereze sincope. In 2015, prioritatile vor viza si cauzele in fraudarea achizitiilor publice, coruptia in mediul de afaceri, in educatie, sanatate, cu accent pe confiscarea extinsa.
As vrea sa multumesc celor doi adjuncti, Calin Nistor si Marius Iacob, pentru implicarea in activitate.
DNA nu este un om, este o institutie. Pentru ca anchetele noastre au vizat oameni ce pareau de neatins, am fost atacati. Raspunsul nostru a fost prompt, dar nu personal, ne-am continuat activitatea.
Nu conteaza banii din conturi, pozitia sociala. Fiecare atac ne-a apropiat, ne-a solidarizat
O Romania fara coruptie, in care lucrurile functioneaza asa cum trebuie, o tara inc are nu trebuie sa dai mita - e obiectivul nostru.
Klaus Iohannis, presedintele Romaniei: DNA a schimbat institutiile si mentalitatea oamenilor
Klaus Iohannis, presedintele Romaniei, a declarat ca va sustine activitatea DNA deoarece lupta anti-coruptie este esentiala, de ea depinzand existenta statului roman:
Un prim aspect: de la momentul infiintarii insititutiei si pana astazi fata societatii romanesti de astazi este complet schimbata. 10 ani la scara istoriei pot parea un termen foarte scurt. In acesti 10 ani am fost cu totiii martorii unei importante schimbari.
Nu numai instutitiile s-au schimbat ci si mentalitatea oamenilor. A disparut sentimentul neputintei si a acceptarii tacite in fata coruptiei mici si mari. Lupta anticoruptie este o prioritate a mea ca presedinte pentru ca de ea depinde existenta statului roman. Desi este o institutie tanara, DNA si-a castigat un loc binemeritat in increderea oamenilor.
Cifrele reflecta ca DNA a functionat cu motoarele turate in 2014. Va felicit si va incurajez sa mergeti mai departe. Am apreciat rezultatele record de anul trecut. Calitatea trebuie evaluata in legatura si cu acesti indicatori. DNA functioneaza independent si in conformitate cu legea.
Un alt aspect este cel al anchetelor desfasurate de DNA si care vizeaza oameni din sfera publica si mai ales politiceni. Trebuie sa depasim momentul in care parlamentul se opune anchetarii membrilor sai. Sper ca partidele sa isi respecte angajamentul.
Mi-as dori sa nu mai existe presiuni din zona politica asupra justitiei. Exista in Romania si multi oameni politici onesti cu bune intentii care si-au dedicat viata comunitatilor lor si care este de dorit sa isi puna profesionalismul in slujba cetatenilor pe care ii reprezinta. Activitatea DNA si a institutiilor justiiei au un efect pe care doresc sa il subliniez: Romania devine un model pentru alte tari.
Recuperarea prejudiciilor si resursele de care dispune Parchetul anticoruptiei.Recuperaerea este obligatorie, nu optionala pentru autoritatile statului. Descurajeaza fenomenul. Situatia din prezent in care recuperarea este de 10% este pur si simplu inacceptabila. Trag un semnal de alarma.
Ar duce la sporirea resurselor DNA. Cu totii am avea de castigat in aceasta investitie publica pentru ca ar fi o investitie in viitorul natiunii noastre.
Am spus raspicat ca vreau sa punem Romania pe picioare. Pentru aceasta insa avem neovie de insitutitii puternice, iar DNA este in Romania anului 2015 o institutie cheie care contribuie la intarirea statului de drept.
Sunt aliatul dvs neconditionat in aceasta lupta pentru combaterea coruptiei si intarirea statului de drept. Va multumesc si va doresc succes.
Livia Stanciu, preşedinte ÎCCJ: DNA a oferit fapte şi rezultate concrete
Livia Stanciu, presedintele ICCJ, a declarat ca DNA a oferit societatii romanesti rezultatele concrete pe care le astepta:
Mărturisesc că este o plăcere pentru mine să mă aflu aici, la bilanţul DNA. Felicitări pentru rezultatele remarcabile, mai mult decât semnificative pe care le-aţi înregistrat şi în 2014 în lupta pe care o duceţi împotriva corupţiei. Despre lupta anticorupţie se vorbeşte din ce în ce mai des în ultimii ani. Dincolo de vorbe, societatea românească aşteaptă fapte şi rezultate concrete.
Activitatea DNA oferă aceste rezultate concrete. Procurori şi judecători, în lupta împotriva corupţiei, ne aflăm pe aceleaşi baricade. Intrarea în vigoare a noilor Coduri a adus o serie de provocări pentru instanţe şi parchete: de modul de interpretare, de aplicare a unor prevederi insuficient edictate sau provocări de ordin material, logistic şi de personal.
Din fericire insa acest lucru nu s-a intimplat. Ca judecator specializat in materie penala si ca preseditne a ICCJ, nu pot decit sa va felicit sa va asigur totodata ca toti colegii intelegem eforturile deosebite pe care le-ati facut, daruirea si profesionasmul pentru a putea face fata tuturor provocarilor legate de noile coduri in conditiile in care asistam la o dezlantuire inovativa a fenomenului coruptiei.
Va felicit pentru anchetele facute cu mare seriozitate si profesionalism, ceea ce demonstreaza ca DNA este o institutie eficienta si ca ati reusit si in 2014 sa demontati multe grupari de infractori si ati facut-o fara menajamente, indiferent cine sunt si ce au facut acestia.
Ati provocat si provocati mari temeri unor astfel de infractori si ati reusit sa dobinditi respectul si increderea cetatenilor Romaniei. Nu poţi să nu te înfiori citind lista celor anchetaţi de DNA: miniştri, prim-miniştri, judecători, procurori, secretari de stat, primari, consilieri, directori de instituţii. Avem cu toţii datoria să nu ne permitem să facem vreo greşeală.
Orice greşeală va fi speculată de cei care încă mai cred că se pot situa deasupra legii. Am toată încrederea că împreună vom reuşi, am încredere în voi, dragi colegi procurori, care lucraţi zi şi noapte, cu eforturi supraomeneşti pentru a sluji dreptatea şi adevărul.
Magistraţii oneşti şi integri trebuie să devină simbolul societăţii româneşti dacă vrem să ne opunem flagelului corupţiei.
Victor Ponta: DNA sa faca diferenta intre LEGALITATE si OPORTUNITATE
Victor Ponta, prim-ministrul Romaniei, a declarat ca e nevoie sa se faca o distinctie intre legalitate si oportunitate, deoarece alesii ar trebui sanctionati doar de alegatori si nu de justitie pentru "deciziile de oportunitate":
Ne-am văzut în urmă cu un an la bilanţ, iar doamna Kovesi aprecia că urmează un an dificil. Nu pot decât să vă felicit. Vă asigur de stabilitatea legislativă şi colaborare între Guvern şi Justiţie va rămâne. Şi când a fost nevoie de intervenţii de urgenţă, le-a dat, chiar dacă am fost criticaţi apoi că dăm prea multe ordonanţe de urgenţă.
Se vorbeşte despre finanţare. I-am cerut domnului ministru Vâlcov situaţiile pentru ultimii cinci ani. Este o creştere constantă, necesară. Trebuie să continuăm eforturile de combatere a evaziunii fiscale, pentru că altfel nu avem bani de finanţări. Activitatea ANAF coordonată cu magistraţii au adus venituri suplimentare. Doamna Kovesi menţiona 300 de milioane de euro indisponibilizate, dar bugetul de stat are recuperat 10 miliarde de euro de la firmele aflate în insovenţă. Vreau să vă felicit pentru anchetele făcute împotriva magistraţilor corupţi care favorizau pe acei care făceau evaziune fiscală.
Aş dori să vă cer sprijinul pentru a lucra împreună pentru clarificarea legislaţiei româneşti, între legalitate şi oportunitate. cred că trebuie să sancţionaţi cu toată asprimea, dar oportunitatea unor aleşi trebuie sancţionată de electorat.
Exista blocaje venite din legalitate si oportunitate. Fiecare demnitar sa stie ca daca incalca legea este sanctionat de justitie, dar pentru deciziile de oportunitate este sanctionat de alegatori
Bogdan Licu, prim-adjunct al Procurorului General: Aţi fost supuşi la atacuri din mediul politic şi media, dar aţi reuşit să vă păstraţi echilibrul
Bogdan Licu, prim-adjunct al procurorului general al României, a prezentat mesajul lui Tiberiu Nitu, care nu a putut participa :
Aţi fost supuşi la atacuri din mediul politic şi media Bogdan Licu, prim-adjunct al procurorului general al României: Procurorul general Tiberiu Niţu nu poate participa la acest bilanţ, astfel că m-a mandatat pe mine. Principalele provocări au fost intrarea intrarea în vigoare a noilor Coduri.
Au fost declarate neconstituţionale şi unele legi, cum ar fi cele Big Brother. Procurorul general vă transmite că este preocupat de rezolvarea problemelor dumneavoastră. Aţi fost supuşi la atacuri din mediul politic şi media, dar aţi reuşit să vă păstraţi echilibrul. În 2014 aţi avut deficit de personal, sperăm să completăm anul acesta. Anul trecut însă v-a fost suplimentat cu 50 de posturi în rândul poliţiştilor şi cu 20 numărul specialiştilor.
Sunteţi şi rămâneţi o unitate de elită a Ministerului Public şi vă felicităm pentru rezultatele obţinute.„Este extraordinar ceea ce faceţi, vă admir şi vă felicit“, le-a transmis procurorul Bogdan Licu celor care lucrează în DNA.
Marius Tudose, presedintele CSM: Vom interveni prompt când se pune problema încălcării independenţei justiţiei
Marius Tudose, preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, a declarat ca institutia pe care o reprezinta a intervenit şi va interveni prompt când se pune problema încălcării independenţei justiţiei:
Prezentarea raportului pe 2014 al DNA este unul dintre cele mai aşteptate evenimente urmărite de către societate, justiţie şi mass-media. Această notorietate evidenţiază importanţa, dar şi dimensiunea îngrijorătoare a fenomenului corupţiei în România. Constatăm că numeroşi demnitari au subevaluat activitatea DNA implicându-se în infracţiuni, aducând prejudicii de imagine şi la bugetul de stat. Este de remarcat consecvenţa recuperării prejudiciilor. Apreciez că recuperarea de către instituţiile abilitate pot contribui serios la descurajarea fenomenului corupţie.
CSM a intervenit şi va interveni prompt când se pune problema încălcării independenţei justiţiei. România nu a dus lipsă de legi, ci de instituţii.
Context: Anchetele DNA
Anul trecut, procurorii anticorupţie au inceput ancheta in dosarul „Microsoft”, caz în care nu mai puţin de nouă foşti miniştrii, dar şi afacerişti de renume au ajuns în atenţia anchetatorilor, unii dintre ei fiind trimişi în spatele gratiilor pentru corupţie. Fostii miniştri anchetaţi pentru corupţie în acest caz sunt: Ecaterina Andronescu, Valerian Vreme, Şerban Mihăilescu, Dan Nica, Adriana Ţicău, Gabriel Sandu, Daniel Funeriu, Alexandru Athanasiu si Mihai Tănăsescu.
Iniţial, fostul ministru Gabriel Sandu, primarul municipiului Piatra Neamţ şi oamenii de afaceri Dorin Cocoş şi Nicolae Dumitru au fost arestaţi preventiv. Însă, după ce au colaborat cu anchetatorii, Sandu şi Niculae au fost plasaţi în arest la domiciliu. Cocoş ar fi avut aceeaşi soartă dacă pe numele său nu ar mai fi fost emis un mandat de arestare. În schimb, Gheorghe Ştefan nu a recunoscut până la acest moment implicarea sa în acestă „afacere”, astfel că va fi cercetat în continuare în arest preventiv.
Dosarul „Retrocedări ilegale”
Mii de hectare de pădure din judeţul Bacău urmau să ajungă ilegal pe mâna mai multor politicieni şi oameni de afaceri din România. Asta dacă procurorii anticorupţie nu intrau pe firul „afacerii” ca să destructueze aşa-numitul grup infracţional organizat format din o parte din greii politicii din România.
În acest caz, potrivit anchetatorilor, fostul senator Viorel Hrebenciuc, deputatul Ioan Adam, Paltin Gheorghe Sturdza şi Dan Costin Bengescu sunt acuzaţi de constituirea unui grup infracţional prin care urmăreau să obţină venituri prin cumpărare de influenţă sau folosirea funcţiilor. Dosarul vizează retrocedarea a peste 43.000 de hectare de pădure în judeţul Bacău, în baza unor decizii ilegale ale unor judecători, cu implicarea unor parlamentari, pentru obţinerea ilegală a unor sume mari de bani.
Grupul infracţional ar fi folosit inclusiv firme off-shore pentru a ascunde provenienţa banilor. Păgubită în acest caz este Romsilva, care a pierdut aproape 304 milioane de euro după ce Sturdza a reuşit să intre în posesia celor peste 43.000 de hectare de pădure.
CITITI SI: Kovesi (DNA): Avem in lucru peste 5.100 de dosare penale
Din 10 ianuarie în dosar a fost pus sub învinuire şi senatorul Tudor Chiuariu, fost ministru al Justiţiei, în cazul căruia procurorii DNA Braşov au luat măsura controlui judiciar, pentru trafic de influenţă şi spălare de bani. Iniţial, procurorii i-au adus la cunoştinţă că este acuzat că ar fi stabilit să primească 2,5 milioane de euro, pentru intervenţii privind retrocedarea în cazul lui Gheorghe Paltin Sturdza, banii fiind disimulaţi prin încheierea unui contract de asistenţă juridică. Dosarul se află deja pe masa judecătorilor de la Curtea Supremă care urmează să soluţioneze acest caz.
Dosarul „Bica”
Un alt dosar instrumentat de procurorii anticorupţie anul trecut şi care a scandalizat opinia publică a fost cel în care şefa Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminaliate Organizată şi Terorism (DIICOT), Alinei Bica este acuzată de corupţie.
Pe 20 noiembrie, procurorii o reţineau pe Alina Bica pentru abuz în serviciu, iar două zile mai târziu şefa anti-mafia era arestată preventiv de magistraţii Curţii Supreme. Ulterior, pe 15 decembrie, la mai puţin de o lună de la demararea anchetei, DNA a decis trimiterea acesteia în judecată.
Bica, alături de Crinuţa Dumitrean, fosta şefă a ANRP, Sergiu Diacomatu, deputatul Florin Cătălin Teodorescu, Remus Virgil Baciu, fost vicepreşedinte al ANRP, Oana Vasilescu, jurist în cadrul MJ, George Dragoş Bogdan şi Lăcrămioara Alexandru, toţi membri ai Comisiei de stabilire a despăgubirilor din cadrul Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor, sunt acuzaţi de abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave.
Membrii comisiei ar fi aprobat, în unanimitate, raportul de evaluare întocmit de expertul evaluator Emil Nuţiu, prin care, valoarea unui teren de peste 13 hectare, pentru care a solicitat despăgubiri omul de afaceri Stelian Gheorghe, a fost stabilită la suma de 377.282.300 lei.
Membrii Comisiei s-au făcut că nu văd că, în raportul său expertul a folosit, pentru a stabili valoarea, terenuri care nu erau asemănătoare. În acest fel, despăgubirea acordată lui Stelian Gheorghe a fost supraevaluată cu peste 263 milioane de lei (circa 60 de milioane de euro).
Condamnările în dosarul „Transferurilor”, un succes al procurorilor DNA
Un succes notabil al procurorilor anticorupţie a fost condamnarea a nu mai puţin de opt oameni din fotbalul românesc, în dosarul „Transferurilor”. Cazul a fost instrumentat de procurorii DNA care au decis trimiterea acestuia în judecată în septembrie 2008.
Astfel, după aproape şase ani de procese, o rejudecare şi zeci de termen de judecată, pe 4 martie 2014, Curtea de Apel Bucureşti i-a condamnat definitiv pe George Copos, Mihai Stoica, Cristi Borcea, Ioan Becali, Victor Becali, Jean Pădureanu, Gică Popescu, Gigi Neţoiu, la pedepse cuprinse între doi şi şase ani de închisoare cu executare.
