Pe aceeași temă
UPDATE: Liviu Dragnea a ajuns în jurul orei 09.10 la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi, la intrare, nu a vrut să facă nicio declaraţie despre dosarul în care a contestat executarea pedepsei. Liderul PSD a stat câteva minute în sediul ICCJ, apoi a plecat şi a spus că revine la ora 10.30 pentru judecarea dosarului său.
Liderul PSD invocă faptul că motivarea deciziei definitive nu a fost semnată de aceiaşi judecători care au pronunţat-o, conform Digi24.ro.
.
Cei doi magistraţi, printre care şi fosta şefă a Curţii Supreme, Livia Stanciu, nu mai erau în posturi la momentul apariţiei motivării.
Judecătorul Cristi Danileț a explicat, la 10 februarie, că doar minuta trebuie semnată obligatoriu de judecătorii care au participat la un proces altfel soluția este nulă. În ceea ce privește motivarea hotărârii, magistratul a atras atenția că dacă judecătorul implicat în proces nu o poate semna din varii motive, poate fi semnată de altcineva, fără ca validitatea soluției să fie afectată.
A apărut ieri o știre cum că o hotărâre de condamnare a unei persoane ar fi nulă dacă judecătorul nu mai poate semna motivarea hotărârii. Aș vrea să spun din capul locului că este o prostie. Iată de ce:
- una este soluția, alta este motivarea hotărârii: prima se dă imediat ce se termină procesul (și se consemnează într-un document scurt numit „minută”), cealaltă se redactează în termen recomandat a fi de 30 zile (și se consemnează în documentul numit hotărâre care este „sentință” pentru prima instanță, respectiv „decizie” pentru instanța de apel);
- MINUTA trebuie semnată obligatoriu (numai) de către toți judecătorii care au participat la proces, conf. art. 392 C.pr.pen prin urmare, dacă unul dintre ei părăsește magistratura, dispare sau decedează între momentul în care a ieșit din sală și momentul în care trebuia să dea soluția, procesul se reia de la ultima fază, judecătorul în cauză fiind înlocuit de un altul;
- după ce este motivată soluția dată deja, HOTĂRÂREA trebuie semnată de aceiași judecători care au dat soluția și de grefier; uneori, în perioada de timp de la adoptarea soluției până la motivarea și semnarea ei, e posibil ca persoana să părăseasă magistratura, să se interneze, să dispară sau să decedeze, astfel că în locul ei va semna președintele de complet sau instanță (pentru judecătorul lipsă), respectiv grefierul-șef (pentru grefierul lipsă), conf. art. 406 alin. 4 C.proc.pen
Prin urmare, dacă judecătorul nu semnează minuta, procesul se reia cu un nou judecător, altfel soluția este NULĂ. Dacă judecătorul nu poate semna hotărârea redactată, semnează altcineva în locul lui și validitatea soluției NU ESTE AFECTATĂ”, a scris Cristi Danileț pe Facebook.
Liviu Dragnea a fost condamnat la doi ani de închisoare cu suspendare în aprilie 2016 pentru fraudarea referendumului din 2012. Motivarea condamnării, un document de peste 300 de pagini, a apărut în luna februarie a acestui an.
Judecătorii au motivat că este suficientă o pedeapsă cu suspendare, deoarece Liviu Dragnea nu are antecedente. De asemenea, magistrații au explicat și de ce au majorat pedeapsa de la un an la doi ani de închisoare cu suspendare: atitudinea fostului secretar general al PSD, de negare a faptelor, pe tot parcursul procesului, a fost suficientă pentru a dispune o pedeapsă mai mare.
Preşedintele PSD a fost acuzat că, în vara lui 2012, înainte şi în timpul derulării referendumului pentru demiterea lui Traian Băsescu din funcţia de preşedinte al României, a pus la punct un sistem menit să deturneze rezultatul votului, pentru a se întruni cvorumul necesar demiterii.
Împreună cu 74 de preşedinţi şi membri ai unor secţii de votare, Liviu Dragnea a complotat pentru trucarea rezultatului de la referendumul din 2012. A ordonat liderilor PSD din ţară să scoată cât mai mulţi oameni la vot şi să îi pună să voteze pentru demiterea lui Traian Băsescu din funcţia de preşedinte, spun procurorii. Tot el ar fi pus la punct un sistem național prin care să ştie de câte voturi mai este nevoie pentru a-l debarca de la Cotroceni pe şeful statului.
*************************
În luna aprilie 2016, Liviu Dragnea a fost condamnat definitiv de Înalta Curte de Casație și Justiție la doi ani de închisoare cu suspendare, cu un termen de încercare de patru ani, în dosarul "Referendumul".
Potrivit DNA, în calitate de secretar general al PSD, Liviu Dragnea, cu ocazia organizării și desfășurării referendumului din 29 iulie 2012, a uzat de influența și autoritatea sa în partid în scopul obținerii unor foloase nepatrimoniale de natură electorală, necuvenite, pentru alianța politică din care făcea parte formațiunea pe care o reprezenta, și anume îndeplinirea cvorumului de participare cu ajutorul voturilor obținute în alte condiții decât cele legale.
În acest sens, conform procurorilor, Liviu Dragnea a coordonat un mecanism complex, în care a implicat mai multe persoane asupra cărora avea influență în virtutea funcției pe care o deținea, având ca scop fraudarea rezultatelor privind participarea la vot.
În paralel, Dragnea este acuzat că a coordonat un sistem informatic complex, prin intermediul căruia a transmis mesaje, ordine și recomandări legate de stimularea participării cetățenilor la vot prin mijloace interzise de lege către coordonatorii județeni de campanie/primarii/activiștii de partid, preciza DNA.
