Lovitură de palat. „Cercul zero” al lui Dragnea sau cine sunt capii camarilei

În ultimele zile, au apărut la scenă deschisă lideri vocali care, cu excepția notabilă a Gabrielei Firea, sunt cvasi-necunoscuți publicului larg pentru că până acum au preferat să facă jocuri în culise. Dacă în această întreprindere politico-penală care este PSD, toată lumea știe cine este „il capo di tutti capi”, foarte puțină lume cine sunt „capii” pe care se bazează nașul cel mare. Iată pe scurt, o listă cu oamenii de încredere – „căpitanii” dacă e să păstrăm analogia cu structura Mafiei - lui Daddy Dragnea.

1. Niculae Bădălău, baronul de Bolintin ajuns șef național

Când se va scrie istoria fenomenului baronilor locali, Niculae Bădălău va avea propriul capitol pentru că omul este un caz-școală. Subinginer la Malu Spart, condamnat la un an de închisoare pentru o găinărie (a furat patru saci de grâu de la CAP) dar a beneficiat de una din grațierile lui

Ceaușescu. S-a înscris în PSD la Bolintin Vale de unde a început să urce în ierarhie în același timp în care își sporea averea prin contracte mici dar foarte lucrative cu autoritățile locale. A devenit subprefect și apoi prefect de Giurgiu, lider județean PSD, deputat și senator.

În 2009, ANI a sesizat DIICOT pentru acuzația de spălare de bani, dar Bădălău a fost achitat iar baronul de Giurgiu s-a întors în forță în 2011. În 2013, DNA i-a deschis dosar penal pentru „trafic de influenta pentru ca ar fi aparat interesele unei retele infractionale care viza monopolizarea productiei si desfacerii produselor din carne, printr-un amplu mecanism de evaziune” cu un prejudiciu estimat la 50 de milioane de euro.

În declarația de avere Bădălău a trecut aproape două hectare de teren în Bolintin Vale, o casă de vacanță de 440 de metri pătrați, un fel de ranch de aproape 900 de metri pătrați tot în Bolintin dar și un teren de peste 2800 de metri pătrați în București. Omul n-are mașini, ci doar o motocicletă Yamaha, bijuterii de zeci de mii de euro, conturi de mii de euro și interese într-o „mică” societate care nu produce cine știe ce venituri motiv pentru care Bădălău este nevoit să o împrumute din bani proprii.

În 2016, între Crăciun și Anul Nou, Comitetul Executiv al PSD l-a ales în unanimitate în funcția de președinte executiv al partidului. Discret în aparițiile publice până la ieșirile de săptămâna trecută, numărul doi din PSD este exact genul de locotenent promovat de Dragnea pentru a-și consolida puterea în partid.

2. Marian Neacșu, ascensiune pe cadavre politice

Era vicepreședinte al Camerei Deputaților în 2015, când baronul de Ialomița, Silvian Ciupercă, președintele Consiliului Județean, a fost arestat de DNA, astfel încât a fost nevoit să preia, din mers, frâiele județului. Vicepreședinte ajunsese în anul anterior când, ca lider, al deputaților PSD, a fost din nou nevoit să îi ia locul vicepreședintelui de până atunci, Viorel Hrebenciuc, rămas fără imunitate din motiv de dosar penal pentru retrocedări.

La sfârșitul lui 2015, după Congres, Dragnea îl propune pe Neacșu pentru funcția de secretar general al PSD, funcție pe care o ocupă și astăzi, deși în 2016 a fost condamnat definitiv la șase luni de închisoare cu suspendare pentru conflict de interese, mai exact pentru că și-a angajat fiica la biroul de la Cameră.

Neacșu este un instrument în mâna lui Dragnea pentru că acesta din urmă nu ar permite un secretar general independent cu putere reală. El însuși fost secretar general, Dragnea cunoaște potențialul politic al acestei funcții și de aceea a plasat în această poziție un baron de mici dimensiuni, șantajabil și controlabil. În ianuarie 2017, a făcut o mutare și mai agresivă și l-a propulsat pe Neacșu în funcția de „consilier onorific” al lui Sorin Grindeanu, dar nu pentru a-i face vreo onoare prim-ministrului, ci pentru a-l ține sub supraveghere.

Marian Neacșu are un teren agricol de aproape 3000 de metri în Buzău, două apartamente în Slobozia dar și o casă de vacanță la Mila 23, în Deltă, înconjurată de 1300 de mp de pădure care îi aparține.Neacșu are și un cont minuscul de aproape 50.000 de lei, un Audi A4 și nu a declarat bijuterii sau alte bunuri. O avere modestă având în vedere că omul este acționar la nu mai puțin de șase societăți comerciale profitabile.

3. Paul Stănescu, modelul baronului roșu

Paul Stănescu, baronul de Olt, formează, alături de Bădălău și de Dragnea însuși, triumviratul regimului baronilor în România, modelul ideal, paradigma baronului roșu care împletește în mod exemplar afacerile cu politica.

Din director al unei obscure societăți agricole dar cu tată primar de comună, a urcat încet și pe tăcute în ierarhia PSD pe măsură ce averea îi permitea să cumpere influență. Când a ajuns să controleze politic județul și-a folosit puterea pentru a-și extinde averea și influența, devenind unul dintre cei mai puternici oameni din PSD.

A fost președinte al Consiliului Județean înainte de a deveni senator, și-a făcut fratele Alexandru, deputat și tot în funcția de deputat l-a propulsat și pe fostul milițian și partener de afaceri, Dan Ciocan. Din mantaua lui Stănescu a ieșit Darius Vâlcov, fostul primar al Slatinei și ministru de finanțe, omul cu tablouri ascunse în pereți, cercetat în cinci dosare și consilier economic al lui Dragnea deși se află sub control judiciar. Tot sub înalta protecție a lui Stănescu a devenit ministru și Florin Iordache, omul cu Ordonanța 13. Desigur, Paul Stănescu este el însuși cercetat pentru – ce altceva? – abuz în serviciu. Stănescu este vicepreședinte PSD și împreună cu Bădălău sunt cei mai virulenți contestari ai lui Grindeanu, care i-ar fi cerut încă de sâmbătă să demisioneze.

Declarația de interese a lui Paul Stănescu este goală iar declarația de avere este o insultă. Omul a trecut câteva terenuri și o casă în comuna natală, Vișina, un apartament și un autoturism Nubira pe care îl declară dinainte de a deveni președinte al CJ. Averea reală este, ca și în cazul lui Dragnea, necunoscută încă publicului. 

4. Marcel Ciolacu, noua mână dreaptă?

Potrivit unor surse, Ciolacu a fost cel care l-a ridicat de la aeroport pe Grindeanu sâmbătă seara pentru a-l duce la celebra ședință de prelucrare. După modelele de mai sus, ascensiunea lui Ciolacu a început în momentul în care fostul lider al PSD Buzău, primarul Buzăului, Constantin Boșcodeală a fost condamnat la cinci ani cu executare pentru corupție în 2015. Ponta simțea deja că pierde partidul din mână și a încercat să îl mențină pe Boșcodeală la șefia filialei dar Dragnea a fost mai iute de mână și a reușit să îl impună pe Ciolacu.

În 2016, sub conducerea lui Ciolacu, PSD a devenit partid unic în Buzău și acum Marcel Ciolacu este liderul deputaților PSD, adică mâna dreaptă a președintelui Camerei, Liviu Dragnea.

Vă amintiți dramoleta pusă în scenă de Dragnea cu prilejul adoptării legii salarizării cum că este regretabil, chiar o „ofensă” că ministrul de finanțe, Viorel Ștefan nu s-a aflat în sală pentru a-și asuma legea. Nu a fost în sală pentru că a avut grijă Dragnea, cu mâna lui Ciolacu, să îl țină departe de legea salarizării pentru a ieși așa cum doreau ei indiferent de avertismentele și calculele celor de la Finanțe, care le stăteau în cale. Pe 23 martie, reprezentantul PNL, Victor Paul Dobre, a cerut în Biroul Permanent, prezența ministrului de Finanțe în Parlament, pentru a da seama despre cât de sustenabilă este legea salarizării. Marcel Ciolacu, în calitate de lider al grupului PSD s-a opus sub motivul că ministrul nu trebuie să știe cât este de sustenabilă sau nu legea.

Iată, în întreaga splendoare a ipocriziei și populismului inconștient al PSD, intervenția lui Ciolacu, așa cum a fost înregistrată în stenograma ședinței citată de news.ro: „ eu propun membrilor Biroului permanent sa nu fie de acord cu invitarea domnului ministru Viorel Stefan, dintr-un singur motiv: legea este o initiativa parlamentara, nu este o lege trimisa de catre Guvernul Romaniei si asumata de catre Guvernul Romaniei, astfel incat Ministrul Finantelor sa fie nevoit sa stie absolut totul despre lege si cat de sustenabila este sau nu. Fiind o initiativa parlamentara, dupa ce va fi aprobata aceasta lege, suntem de acord ca domnul Ministru sa vina si sa raspunda plenului Parlamentului, legea aprobata de catre Parlament daca este sustenabila sau nu”.După această declarație prin care deputații PSD îl împiedicau pe ministrul de finanțe să intervină în privința legii salarizării, Dragnea a condamnat „ofensa” adusă de Ștefan, care nu și-ar fi asumat Legea. Soarta lui Viorel Ștefan a fost pecetluită iar Ciolacu a devenit omul de încredere al lui Dragnea.

Ciolacu a trecut trei companii în declarația de interese, are două case și două terenuri în Buzău, are chiar și o barcă dotată cu tot cu peridoc, dar a uitat să treacă și o mașină cu care să îl tragă la debarcader.

Camarila lui Dragnea este mult mai largă. Din ea fac parte și grupul Firea-Pandele de la Ilfov, Olguța Vasilescu de la Dolj, care a „trecut” în mod clar pe pile examenul, evaluarea, bac-ul sau ce-o fi fost acest instrument de decapitare a guvernului, ministrul Mihai Tudose de Brăila care nu s-a remarcat decât prin faptul că a renunțat la doctoratul condus de Oprea și mulți alții, dar cei de mai sus fac parte din ceea ce lui Dragnea îi place să numească „cercul zero” al puterii