Pe aceeași temă
MAE a transmis ambasadorului Ungariei la București că președintele Ungariei Janos Ader a avut un mesaj provocator și total nepotrivit în discursul ținut luni la Summitul privind lansarea platformei internaționale pentru Crimeea desfășurat la Kiev ocazie cu care a pus semnul egal între ocuparea ilegală a Crimeii cu reducerea teritoriului Ungariei prin Tratatul de la Trianon încheiat între Atlanta și Ungaria după Primul Război Mondial. În urma acestui tratat, Transilvania, Banatul, Crișana și Maramureșul au revenit în componența României Mari.
Conform unor surse guvernamentale, partea română a preferat canalul bilateral având în vedere că discursul a fost rostit în contextul multilateral al summit-ului găzduit de Ucraina, era direcționat practic față de statul gazdă și ar fi fost nepotrivit conform cutumelor aplicabile în astfel de context să reacționeze în acel cadru al summitului, în condițiile în care în summit partea ucraineană nu a reacționat după discurs.
În același timp, având în vedere caracterul provocator al mesajului din discurs, partea română a preferat să nu dea amploare reacției sale pentru a nu amplifica efectele scontate de partea ungară.
Președintele Ungariei: Ne-au fost luate două treimi din teritoriul şi populaţia ţării
Președintele Ungariei, János Áder, a comparat, luni, anexarea Crimeei de către Rusia cu Tratatul de la Trianon, semnat la sfârșitul Primului Război Mondial și prin care Transilvania a revenit României, scrie hirado.hu.
„Maghiarii nu au uitat, nici după un secol, că au ajuns, atunci, să fie minoritari, că li s-au luat şcolile şi s-a făcut tot posibilul pentru ca învăţământul în limba maternă să fie desfiinţat", a acuzat János Áder, la Kiev, la Summit-ul inaugural al Platformei Internaționale Crimeea, la care a luat parte și premierul Florin Cîțu.
"În mintea maghiarilor s-a întipărit adânc atât agresiunea marilor puteri, cât şi trauma Trianonului, motiv pentru care noi ştim exact de ce anexarea Crimeii reprezintă o rană atât de sensibilă pentru poporul ucrainean", a spus preşedintele Ungariei, János Áder, în discursul de la summit-ul care a deschis seria de evenimente intitulată "Platforma Crimeea", conform hirado.hu.
János Áder a subliniat că Ungaria susţine cu tărie suveranitatea Ucrainei şi integritatea teritorială a ţării nu numai în urma angajamentului său faţă de dreptul internaţional, ci şi datorită similarităţii acestei dureri.
“Ignorarea, în cadrul şcolilor, a limbii materne a unei comunităţi naţionale, restricţionarea utilizării limbii materne în spaţiul public, ameninţarea cu amenzi şi sancţiuni a celor care îşi folosesc limba maternă – nesocotind, astfel, obligaţiile internaţionale la care ţara s-a angajat – nu este doar o încălcare gravă a drepturilor minorităţilor, ci şi un lucru care nu este demn de o ţară care s-a angajat să fie democratică, şi în plus, nu este nici în beneficiul naţiunii majoritare”, a acuzat președintele Ungariei.
“Noi, maghiarii, suntem adesea numiţi naţiunea libertăţii. În istoria noastră de peste o mie de ani, am experimentat în mod repetat cum este atunci când o putere mare îşi suprimă vecinul şi nu ezită să facă uz de ameninţări sau violenţe armate pentru a-şi impune voinţa. Asta a fost ceea ce s-a întâmplat în timpul Imperiului Otoman şi al Imperiului Habsburgic, dar şi în 1956, atunci când poporul maghiar a încercat să se elibereze de stăpânirea imperiului mondial al comuniştilor”, a mai susținut János Áder.
El a mai sus că şi maghiarii au "experienţa istorică a puterilor străine care au redesenat în mod arbitrar graniţele unui stat aflat într-o situaţie dificilă la un moment dat: După Primul Război Mondial, ne-au fost luate două treimi din teritoriul şi populaţia ţării. Maghiarii nu au uitat, nici după un secol, că au ajuns, atunci, să fie minoritari, că li s-au luat şcolile şi s-a făcut tot posibilul pentru ca învăţământul în limba maternă să fie desfiinţat”.
În ceea ce priveşte criza din estul Ucrainei, preşedintele maghiar a menţionat că “nu există alternativa unei soluţionări paşnice”: “Recunoaştem eforturile pe care Ucraina le-a depus pentru a face, în cele din urmă, progrese în soluţionarea conflictului. Dar vedem, de asemenea, că pentru a găsi o soluţie satisfăcătoare la problema peninsulei Crimeea va fi nevoie de multă perseverenţă, de consecvenţă şi, mai presus de toate, de răbdare”.
Florin Cîțu: „Aceste lucruri le discutăm aici, la Bucureşti”
Întrebat despre paralela făcută de preşedintele Ungariei la Summitul de lansare a Platformei Internaţionale Crimeea, Cîţu a spus: „Aceste lucruri le discutăm aici, la Bucureşti”.
Pe de altă parte, Cîţu a explicat că a susţinut la summit drepturile minorităţii române din Ucraina.
„Am fost la un summit, care are nişte reguli foarte clare, în care am susţinut, şi aici mă surprinde că nu interesează pe foarte multă lume, am văzut atacurile celor de la PSD, am susţinut drepturile minorităţii române din Ucraina, dreptul de a avea şcoală în limba maternă.
Am susţinut aceste drepturi la fiecare întâlnire, chiar şi la bilaterala cu premierul Ucrainei şi acesta este mesajul meu ferm pe care l-am transmis acolo. Acesta era obiectivul pentru care am mers acolo. Ştiţi că aceste summituri au un mod foarte clar de a se desfăşura”, a declarat Cîţu, marţi, la Parlament.
Președintele Camerei Deputaților, Ludovic Orban, a spus că declarația președintelui ungar este o „jignire” și că „nu trebuie lăsată fără răspuns”.
„Este o declarație belicoasă, care nu are nicio legătură cu realitatea istorică și care a fost făcută într-un cadru total nepotrivit. Să faci o legătură între anexarea Crimeii de către Rusia și o decizie pe baza voinței populare pe baza contextului de la sfârșitul războiului este o jignire”, a spus Orban.
„În mod normal o astfel de declarație nu trebuie lăsată fără răspuns”, a răspuns Orban, întrebat dacă ar trebui să existe o reacție de la București.
