Pe aceeași temă
Magistrații sunt deciși să nu renunțe la proteste până când nu se va abroga integral OUG 7. La rândul lor, șefii de tribunale și de curți de apel, deși sunt critici cu prevederile ordonanței, sunt nemulțumiți de formula aleasă de magistrați pentru a protesta și cer intervenția CSM.
Anuntul a fost postat pe Facebook de magistratul Veronica Sirbu, de la Judecatoria Sectorului 4 si de procurorul DNA, Alexandra Carmen Lancranjan.
Potrivit organizatorilor acestui protest, citați de Ziare.com, sistemul de justitie si cetatenii au nevoie de stabilitate si de cooperare loiala intre decidenti si beneficiari, "nu de masuri controversate, luate in graba, improvizat, cu periclitarea independentei justitiei si a principiilor esentiale statului de drept."
"Totodata, Sectia pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie este o institutie de natura sa creeze incertitudine in sistemul judiciar si care a fost infiintata fara o consultare reala a magistratilor".
"Din contra, un numar de aproximativ 4.000 de magistrati in mod individual, cat si plenul CSM, au emis opinii si avize negative fata de legea de infiintare a acestei sectii, in timp ce organismele internationale si-au exprimat, de asemenea, in repetate randuri, dezacordul cu privire la functionarea acesteia", se arata in textul anuntului de protest.
Potrivit acestuia, Romania este un stat membru al Uniunii Europene, iar crearea unui parchet paralel de investigare a magistratilor nu este in acord cu valorile europene de independenta si impartialitate a Justitiei, conchid magistratii.
30 de șefi de tribunale cer intevenția CSM și oprirea protestelor
Treizeci de presedinti si vicepresedinti de tribunale au transmis Sectiei pentru judecatori a CSM un apel in care se artă îngrijorați de "escaladarea fara precedent a manifestarilor publice din partea unor judecatori, cu indepartarea actiunilor revendicative de la cele ce se pot circumscrie nevoilor reale ale instantelor judecatoresti", scrie Ziare.com.
Ei cer Consiliului să ia masuri pentru restabilirea autoritatii si prestigiului de care trebuie sa se bucure corpul judecatorilor.
Apelul a fost facut "pentru ca, in virtutea atributiilor constitutionale si legale pe care le are", Sectia pentru judecatori "sa restabileasca, de urgenta, cadrul si limitele in care judecatorii se pot manifesta la nivel de mesaj public si implicare revendicativa, in conditiile in care in tara noastra exista institutia constitutionala reprezentativa a Consiliului Superior al Magistraturii, alcatuita din judecatori si procurori alesi prin vot de intregul sistem judiciar, organism care are atributia legala de a coopera cu celelalte institutii, dar si cu institutii ale sistemelor judiciare din alte state".
Conform sursei citate, pe fondul procesului legislativ de modificare a Legilor justitiei, inscriindu-se intr-o tendinta oarecum fireasca, generata de schimbari uneori de substanta, pe care legiuitorul le-a adus acestor legi, sistemul judiciar a cunoscut mai multe framantari cu privire la statutul si cariera judecatorilorsi procurorilor, pe care, insa, CSM, ca unic garant al independentei justitiei, le-a preluat si gestionat in relatia cu celelalte puteri ale statului.
"Precizam, in acest context, ca modificari de esenta precum separarea carierei judecatorilor de cea a procurorilor ori reasezarea unor institutii din cadrul sistemului judiciar in matca lor fireasca au reprezentat solicitari constante ale intregului corp de judecatori, fiind in cele din urma preluate de legiuitor, prin intermediul CSM si transformate in lege.
Cu toate acestea, se constata ca ultima perioada de timp este marcata de o evolutie ingrijoratoare si neadecvata cu statutul de magistrat din partea unor colegi judecatori, care aduce grave prejudicii de imagine justitiei in ansamblul sau, acreditand in randul opiniei publice ideea unei justitii care nu mai poate ramane impartiala.
Astfel, indemnul la forme radicale de protest, suspendarea activitatii firesti a instantelor, instigarea la miscari de strada, dezinformarile constante, rostogolirea intentionata a unor neadevaruri nu au niciun fel de legatura cu activitatea si statutul de judecator", se arata in apelul transmis CSM.
Conform sursei citate, judecatorul trebuie sa ramana nepartinitor si sa fie capabil sa faca aprecieri obiective si impatiale in cauzele cu care este sau poate fi investit in viitor.
In document se face referire expresă la judecătorul Cristi Danileț care a spus că a ales 30 de judecători și procurori care să vorbească cu prim-vicepreședintele Comisiei Europene, Frans Timmermans.
"Recent, am luat cunostinta si de imprejurarea ca domnul judecator Cristi Vasilica Danilet de la Tribunalul Cluj, fost membru al Consiliului Superior al Magistraturii, coordoneaza mai multe manifestari si actiuni publice, atat pe plan national, cat si european, erijandu-se intr-un 'asa-zis' reprezentant al judecatorilor din Romania, actiunile acestuia situandu-se, de cele mai multe ori, in sfera unor demersuri cu conotatii politice.
Am luat, astfel, act cu ingrijorare de ultimul demers pe care, cu multa usurinta, domnul judecator Cristi Vasilica Danilet il promoveaza in spatiul public, respectiv de a se deplasa impreuna cu o delegatie de 30 de magistrati la Bruxelles, pentru a discuta cu prim-vicepresedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, cu privire la situatia justitiei din Romania", arata magistratii.
Ei solicita public "sa se ia act de faptul ca domnul judecator Cristi Danilet nu reprezinta sistemul judiciar din Romania, nu reprezinta corpul profesional al judecatorilor si, prin toate luarile sale de pozitie, domnul judecator alege sa incalce prevederile legale prin care magistratilor le este interzis sa isi exprime opiniile politice".
Semnatarii apelului se delimiteaza ferm de toate aceste manifestari, atat cele initiate de Danilet, cat si de orice forma de protest care risca sa se indeparteze de la rolul si locul pe care il ocupa judecatorul in societate si de la matca fireasca a modului de manifestare publica a magistratilor, solicitand de indata interventia CSM cu privire la conduita si atitudinea lui Cristi Danilet.
Apelul va fi tradus si transmis organismelor/institutiilor Uniunii Europene, precum si institutiilor sistemelor judiciare din alte state membre.
Documentul este semnat de Szep Otto Sandor - presedinte Tribunalul Arad, Flavius Bradin - vicepresedinte Tribunalul Arad, Mariana Varga - vicepresedinte, cu atributii de presedinte Tribunalul Arges, Ciprian Tita - presedinte Tribunalul Specializat Arges, Ioana Liliana Pocovnicu - presedinte Tribunalul Bacau, Carmen Domocos - presedinte Tribunalul Bihor, Liliana Elisabeta Preda - presedinte Tribunalul Bistrita-Nasaud, Ildiko Simionescu -vice presedinte Tribunalul Bistrita-Nasaud, Mihaela Ungureanu - presedinte Tribunalul Botosani, Cristina Gabriela Ciolacu - vicepresedinte Tribunalul Brasov, Adriana Nicolae - presedinte Tribunalul Buzau, Petru Juca - presedinte Tribunalul Caras-Severin, Cornelia Iordache - presedinte Tribunalul Calarasi, George Serban - vicepresedinte Tribunalul Calarasi, Viorel Gheorghe - presedinte Tribunalul Constanta, Dragos Popoiag - presedinte Tribunalul Dambovita, Robert George Florea - presedinte Tribunalul Galati, Adriana Pencea - presedinte Tribunalul Giurgiu, Gheorghe Radu - presedinte Tribunalul Gorj, Laura Sarcina - vicepresedinte Tribunalul Gorj, Lorena Tarlion - presedinte Tribunalul Iasi, Loredana Geanina Antonescu - presedinte Tribunalul Ilfov, Norel Popescu - presedinte Tribunalul Mehedinti, Crina Mihaela Letea - presedinte Tribunalul Prahova, Liliana Oprea - presedinte Tribunalul Olt, Petrica Gudac - presedinte Tribunalul Teleorman, Adriana Stoicescu - presedinte Tribunalul Timis, Mugurel Adrian Gheorghita - presedinte Tribunalul Valcea, Daniela Matache - presedinte Tribunalul Vrancea si Dinu Jelea - vicepresedinte Tribunalul Vrancea.
30 de preşedinţi şi vicepreşedinţi ai curţilor de apel au cerut luni CSM să ia măsuri
Șefii de instanțe condamnă formele radicale de protest ale unor magistraţi, susţinând că judecătorul Cristi Dănileţ nu este reprezentativ pentru justiţia din România, potrivit unui comunicat de presă citat de Agerpres.
Preşedinţii şi vicepreşedinţii curţilor de apel resping și modificarea prin OUG a legilor justiției, dar își exprimă dezacordul și faţă de „modalitatea deformată în care, în aceste săptămâni, s-a înţeles, de către unii colegi judecători, asumarea rolului şi locului constituţional şi legal al magistratului, prin respingerea oricărui dialog cu celelalte puteri, prin ducerea şi exacerbarea protestelor în afara instanţelor, pe scările acestora, prin acreditarea ideii că majoritatea judecătorilor/instanţelor iau parte la aceste forme de manifestare”.
„Precizăm, în primul rând, că, astfel cum am susţinut, în mod constant, existenţa statului de drept nu poate fi concepută decât în respectul principiului independenţei judecătorului. De aceea, atunci când s-a pus problema nesocotirii acestui principiu, în mod concret (şi nu doar la nivel de idee generală), am fost de acord că trebuie să luăm poziţie şi să apărăm statutul care ne este conferit constituţional, nu ca privilegiu, ci pentru ca actul de justiţie să se poată desfăşura în coordonatele respectării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor. În acest context, subliniem, însă, că manifestările de dezacord faţă de acţiunile sau omisiunile celorlalte puteri nu pot avea loc într-un cadru care să ducă în derizoriu demnitatea profesiei de judecător, după cum nu ne putem îngădui nici ca aceste manifestări să aibă forme de pactizare cu politicul sau să îndemne, fie şi tacit, la revolte publice”, se mai spune în scrisoare, potrivit Agerpres.
Judecătorii spun că sunt nemulţumiţi de schimbările legislative în domeniul justiţiei prin ordonanţe de urgenţă, însă dezaprobă formele radicale de protest ale unor magistraţi.
„Este adevărat că statornicirea, în legile justiţiei, a unor principii, cum este cel al separării carierelor judecătorilor şi procurorilor – în acord cu statutul constituţional şi legal al acestora – a fost solicitată, în repetate rânduri, din interiorul sistemului de justiţie. De asemenea, este adevărat că atenuarea/încălcarea acestui principiu, prin măsuri luate în regim de urgenţă, în pofida votului dat în Parlament cu privire la separarea carierelor, constituie o atitudine a puterii executive care ne nemulţumeşte profund şi cu privire la care ne-am exprimat nemulţumirea îndreptăţită. Dezaprobăm, însă, în mod justificat, transformarea nemulţumirii în forme radicale de protest, în respingerea vehementă a oricărui dialog cu celelalte puteri, în prezentarea trunchiată, nereală a faptelor în spaţiul public, de către unii judecători, în scopul obţinerii unor efecte ‘de stradă’, pentru că, din perspectivă constituţională şi legală, acestea nu pot avea de-a face cu statutul de judecător, cu echilibrul care trebuie să caracterizeze demnitatea acestei profesii. Orice abordare contrară înseamnă încălcarea atributului de imparţialitate fără de care se neagă tocmai principiului independenţei judecătorului, în numele căruia, în mod fals, sunt derulate toate aceste manifestări de vreme ce, prin modul lor de realizare, arată că nu au legătură cu scopul declarat”, afirmă sursa citată.
Judecătorii care semnează scrisoarea către CSM îşi exprimă dezacordul şi cu decizia unui grup de 30 de magistraţi, printre care se află şi Cristi Dănileţ, de a merge la Bruxelles pentru a-i prezenta prim-vicepreşedintelui Comisiei Europene, Frans Timmermans, situaţia sistemului de justiţie, prezentată într-un sens „catastrofal”.
„Ne exprimăm dezacordul ferm faţă de modul în care se încearcă, la nivel intern şi internaţional, de către unii judecători, participanţi la forme radicale de protest, acreditarea ideii că aceste manifestări constituie voinţa şi dorinţa majorităţii judecătorilor din România, în condiţiile în care doar 6% din instanţe au iniţiat forme de protest! În acest context, este de neconceput ca un judecător (Cristi Vasilică Dănileţ) să se erijeze în persoana ‘reprezentativă’ pentru Justiţia Română şi să vorbească în numele judecătorilor, respectiv să decidă că un grup de 30 de judecători trebuie să meargă la Bruxelles pentru a-i prezenta prim-vicepreşedintelui Comisiei Europene, Frans Timmermans, situaţia sistemului de justiţie, în sens catastrofal, adică al încălcării grave, de nesuportat, a principiilor ce trebuie să guverneze statul de drept. Nu recunoaştem şi nu susţinem asemenea iniţiative care ţin mai cu seamă de sfera politicului”, declară preşedinţii şi vicepreşedinţii curţilor de apel.
Aceştia solicită CSM să aibă în vedere măsuri concrete menite să apere independenţa judecătorilor, la nivel intern şi internaţional, „faţă de efectele unor manifestări din interiorul sistemului de justiţie, de care ne delimităm în mod clar şi îndreptăţit pentru că respectăm statutul de judecător, rolul nostru în societate şi dreptul la un proces echitabil”.
În plus, judecătorii solicită ca scrisoarea să fie transmisă Consiliului UE – Formaţiunii Justiţie şi Afaceri Interne (JAI).
Foto Elena Robu
