Majorarile salariale ale medicilor, investigate de Consiliul Concurentei

Dora Vulcan | 08.08.2016

Consiliul Concurenței a început o anchetă la Ministerul Sănătăţii, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate şi Ministerul Finanţelor privind modul în care au fost majorate salariile angajaţilor din sistemul public de sănătate, cu 25%, în decembrie 2015.

Pe aceeași temă

 

 

 

Există suspiciuni că mecanismul financiar la care a recurs Guvernul Ponta pentru a aplica această măsură a discriminat clinicile private din România. 

 

Investigația a pornit la sesizarea reprezentanților unor spitale private, a declarat președintele Consiliului, Bogdan Chirițoiu, citat de Europafm.

 

„Ce spun cei care au făcut plângere la noi? Spun că serviciile pe care ei le prestează sunt plătite cu un tarif mai mic de către Casa Națională de Sănătate, decât servicii care sunt prestate de către spitale publice. Și asta de ce? Pentru ca din tariful acesta suplimentar să fie acoperită creșterea salariilor medicilor. Ceea ce investigăm noi, de fapt, nu are legătură directă cu creșterea salariilor, ci dacă există o discriminare între companii, în funcție de forma de proprietate. ”

 

 

Bomba legislativă de sub salarizarea medicilor de la stat: Consiliul Concurenței investighează improvizația prin care salariile au crescut cu 25% prin majorarea tarifelor decontate sistemului public

 

 

O problemă de improvizație legislativă poate fi premisa unei lovituri de teatru pentru salarizarea medicilor din sistemul public de sănătate : Medicii ar putea rămâne fără mărirea de 25% acordată anul trecut la salariu dacă modul de plată – prin Casa Națională a Asigurărilor de Sănătate – se dovedește discriminatoriu, titreaza Cursdeguvernare.ro.

 

Asta se va întâmpla în cazul în care Consiliul Concurenței va decide că modul de acordare a acestor majorări încalcă legislația și discriminează în funcție de forma de proprietate a furnizorilor de servicii : majorările salariale ajung la CNAS – adică într-un loc unde legea prevede echitate în decontarea serviciilor medicale de la stat și privat – dar pleacă majorate doar către unitățile din sistemul public.

 

Pentru creșterea salariilor medicilor din octombrie 2015, Guvernul și Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) au creat anul trecut un mecanism inedit de creștere a veniturilor din sănătate. Mecanismul se bazează pe creșterea tarifelor pentru serviciile medicale decontate sistemului public de sănătate, iar asta – spun contestatarii – înseamnă discriminarea furnizorilor privați.

 

 

Consiliul Concurenței a confirmat pentru cursdeguvernare.ro că efectuează o investigație privind acest subiect:

 

„Consiliul Concurenței suspectează faptul că prin majorarea valorii serviciilor medicale decontate unităților sanitare publice (introduse prin HG nr. 791/2015 și menținute prin HG nr. 161/2016) se crează premisele unei diferențieri între furnizorii privați și furnizorii publici, privind  repartizarea fondurilor destinate decontării serviciilor medicale de către Casa Națională de Asigurări de Sănătate.

 

Astfel, Autoritatea de concurență a declanșat o investigație având ca obiect posibila încălcare, de către Ministerul Sănătății, Casa Națională de Asigurări de Sănătate, Ministerul Fințelor Publice a reglementărilor din domeniul concurentei”, a precizat pentru cursdeguvernare.ro Consiliul Concurenței.

 

Aceasta atrage atenția că “declanșarea unei proceduri de investigație nu reprezintă o antepronunțare cu privire la constatarea unei încălcări a Legii concurenței”.

 

 

Mecanismul inventat pentru mărirea cu 25% a salariilor medicilor

 

Anul trecut, pentru a calma mișcarea protestatară apărută în rândul medicilor, Guvernul Victor Ponta a decis majorarea cu 25% a salariilor personalului medical din sistemul de stat – din unităţile sanitare publice cu şi fără paturi, centrele de diagnostic şi tratament, centrele medicale, din reţeaua de medicină şcolară, asistenţă medicală comunitară etc.

 

 

Impactul anual al Ordonanței 35 este de aproximativ 1,7 miliarde de lei anual

 

Banii sunt dați printr-un mecanism inventat de guvern și Casa Națională pentru Asigurări de Sănătate (CNAS): sumele necesare sunt livrate de la bugetul de stat, via Ministrul Sănătății, către CNAS.

 

Casa distribuie banii către unitățile publice din sănătate, pe baza contractului încheiat între casele județene și furnizorii pubici de servicii medicale.

 

Eduard Dobre, director executiv al Patronatului Furnizorilor de servicii Medicale Private PALMED, a declarat pentru cursdeguvernare.ro că Executivul a avut nevoie de această improvizație legislativă pentru a rezolva situația apărută în 2010, când unele spitale au fost trecute în subordinea administrațiilor locale :

 

“Nu puteau aloca prin Ministerul Sănătății fonduri pentru spitalele care sunt în subordinea consiliilor județene. Singura variantă a fost să mărească tariful pe caz ponderat, care constituie baza de pornire a calculului pentru spitale, ca să vezi ce fond aloci fiecăruia”.

 

Numai că această soluție încalcă Legea 95 privind privind reforma în domeniul sănătății, care nu permite ca din banii Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate să se plătească majorări salariale. Fondul, conform legii, este folosit exclusiv pentru decontarea serviciilor medicale și funcționarea caselor, indiferent că parte din bani vin de la bugetul central, pentru acoperirea deficitelor.

 

Medicul Mihai Negrea, specialist în management sanitar, unul dintre cei care au sesizat Consiliul Concurenței, consideră și el că circuitul banilor este ilegal: “Casa nu se ocupă de salarizare. Prin lege, ea decontează banii pentru servicii de sănătate și atât”.

 

În opinia sa, CNAS încearcă să se prevaleze de un articol care-i permite folosirea a 1% din buget în alte scopuri decât cele obișnuite.

 

Bugetul total de anul trecut al CNAS a fost de peste 23 de miliarde lei. Indiferent de ce pretinde Casa, modul în care este aplicată mărirea salarială este ilegal, spune Mihai  Negrea.

 

 

Coeficientul de corecție care face relativă mărirea salariilor și poate duce la tăierea altor cheltuieli

 

Majorările s-au stabilit prin Ordonanța de Urgență 35 de anul trecut, dar mecanismul este descris în contractul-cadrul anual care “reglementează condițiile acordării asistenței medicale în cadrul sistemului de asigurări de sănătate”.

 

În fiecare lună, începând cu octombrie 2015, spitalele de stat fac o cerere la casă pentru decontarea sumelor reprezentând cei 25%. Casele virează sumele rezultate din aplicarea unui coeficient de corecție raportat la “valoarea realizată a serviciilor medicale” din luna anterioară. Adică, suma acordată nu este aceeași în fiecare lună.

 

Concret, coeficientul diferă în funcție de mai mulți parametrii și de îndeplinirea “normei” unității.

 

Ideea a fost ca de mărire să nu beneficieze și personalul care “stă degeaba”, să nu fie stimulată nemunca, a explicat pentru cursdeguvernare.ro o sursă din CNAS. “A fost o muncă titanică pentru a găsi o formulă”, a mai spus respectiva sursă.

 

Asta face ca, în realitate, să nu fie vorba despre o creștere uniformă și permanentă, cu 25%, a tuturor salariilor.

 

În ultimul timp au apărut mai multe cazuri în care medicii s-au trezit cu salariile tăiate, fără ca măcar să înțeleagă de unde provine această scădere.

 

De exemplu, la Centrul de Evaluare și Tratament al Toxicodependențelor pentru Tineri Sfântul Stelian, din București, Comitetul director a redus cu 5% salariile actuale ale celor din secția de psihiatrie pentru că au avut un număr de externări mai mic decât norma de 100 de externări în luna anterioară.

 

Mai mult, există și un al doilea detaliu care face ca măririle să nu fie aplicate integral tuturor fără reducerea altor cheltuieli ale unităților.

 

Anul trecut, s-a stabilit clar că prevederea din contractul-cadru se aplică doar pentru numărul de personal existent în fiecare unitate la data de 1 septembrie. Suma maximă distribuită spitalului este aceeași, chiar dacă s-au făcut angajări.

 

“Restul sumei se acoperă de către spital din venituri proprii (donații, sponsorizări etc.). Este problema managerilor și a instituțiilor să gestioneze banii” – prin reducerea altor cheltuieli, cum decide fiecare și după posibilități, a mai explicat sursa din CNAS care dorește să-și păstreze anonimatul.

 

De asemenea, mai există o vulnerabilitate a acestor majorări - nimeni nu garantează că într-un an cu probleme (cum se anunță 2017 și 2018, când există riscul depășirii deficitului bugetar), banii vor mai fi prevăzuți în HG privind contractul-cadru.

 

 

Ce se poate întâmpla dacă mecanismul va fi desființat de Consiliul Concurenței

 

 

Acum, Consiliul Concurenței analizează exact cele două hotărâri de guvern referitoare la contractele -cadru pe baza cărora s-au acordat măririle anul trecut și anul acesta – HG nr. 791/2015 și HG nr. 161/2016.

 

 

La final se va stabili dacă prin cele două documente s-au făcut diferențieri între furnizorii privați și furnizorii publici la repartizarea fondurilor destinate decontării serviciilor medicale, încălcându-se astfel reglementările din domeniul concurenței.

 

În opinia patronatului PALMED (din care fac parte și 25 proprietari de spitale private), reglementarea distorsionează mediul concurențial în sănătate deoarece favorizează unitățile de stat la decontarea serviciilor prestate.

 

mihai negreaDacă prevederile vor fi declarate nelegale, spune Mihai Negrea (foto), ele vor trebuie eliminate din HG-uri și majorările dispar automat. Pentru menținerea lor va fi nevoie de alte reglementări sau de afectarea altor capitole de cheltuieli ale spitalelor.

 

În opinia specialistului, lucrurile nu se vor opri aici, însă. Curtea de Conturi va cere recuperarea banilor, așa încât casele județene se vor adresa spitalelor pentru returnarea fondurilor primite nelegal.

 

Este greu de crezut că spitalele sau orice guvern va fi atunci la putere le vor cere medicilor, pe cale de a se coagula într-o puternică mișcare sindicală, să dea înapoi banii.

 

Oricum, există riscul unor contestări în instanță cu șanse serioase ca medicii să câștige procesele.

 

Așa încât, soluția va fi ca banii să fie returnați tot de la buget. 

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: [email protected]

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2021 Revista 22