Pe aceeași temă
"Guvernul Dăncilă a oprit procedura de includere a Roşiei Montane în UNESCO! <<Tăcerea e de aur>>, e unul dintre sloganurile Campaniei Salvaţi Roşia Montană care rămâne în continuare de actualitate. Din experienţa celor 15 ani de campanie pentru salvarea Roşiei Montane ştim ce înseamnă tăcerea. Cei ce se află la putere au pledat mereu pentru exploatare, nu pentru patrimoniu. Politicienii au mers mână în mână cu interesele Gold Corporation, indiferent de cine a fost la putere. (...) În 2013 părea că am pierdut totul. Zeci de mii de oameni am ieşit în stradă şi am oprit o lege care ar fi distrus definitiv patrimoniul, natura şi comunitatea din Roşia Montană. Acum putem duce mai departe această campanie care a modelat societatea civilă din România. Dar trebuie să ne mobilizăm cu acelaşi entuziasm. Am reuşit în 2013, vom reuşi şi acum!”, este mesajul postat de organizatori pe pagina de Facebook a protestului.
De asemenea, peste 20.000 de oameni au semnat o petiţie online prin care cer UNESCO să păstreze pe agendă dosarul zonei Roşia Montană, spunând că reprezentanţii României care au cerut retragerea dosarului nu vorbesc în numele lor.
"Noi, semnatarii acestei scrisori, vă solicităm să păstraţi dosarul Roşia Montană pe agenda Comitetului UNESCO şi să nu amânaţi nicio secundă luarea unei decizii. Ne cerem scuze pentru poziţia reprezentanţilor statului român care v-au cerut retragerea dosarului. Aceştia nu ne reprezintă şi nu vorbesc în numele nostru", spun iniţiatorii petiţiei.
Ei explică faptul că sunt sute de mii de cetăţeni români care îşi doresc salvarea patrimoniului de la Roşia Montană pentru generaţiile următoare şi care îşi respectă istoria şi îşi doresc includerea Roşiei Montane în UNESCO.
Motivul este că România este în plin proces de arbitraj cu Gabriel Resources, acţionarul majoritar Roşia Montană Gold Corporation, care cere despăgubiri de 4,4 miliarde de dolari.
Decizia privind includerea Roşiei Montane ar fi urmat să fie luată de Comitetul Patrimoniului Mondial la cea de-a 42-a sesiune a acestuia, care va avea loc între 29 iunie şi 2 iulie la Manama, în Bahrain.
Stoparea unei proceduri de includere în patrimoniul UNESCO: o premieră mondială
Ambasadorul României la UNESCO, Adrian Cioroianu, a declarat joi, pentru Mediafax, că stoparea procedurii de includere a localităţii Roşia Montană în patrimoniul UNESCO, la cererea Guvernului, este o situaţie inedită, deoarece primise deja recomandare de înscriere în Lista Patrimoniului Mondial.
“Asta a fost instrucţiunea pe care am primit-o, de stopare a dosarului la nivelul la care se ajunsese. El primise deja recomandarea de înscriere în Patrimoniul Mondial, acum câteva săptămâni, iar acest lucru urma să se discute peste câteva săptămâni în Bahrein, la o reuniune mai mare a Patrimoniului Mondial. Instrucţiunea pe care am primit-o de la Ministerul Culturii, prin intermediul Ministerului de Externe, a fost, pe de o parte, stoparea evaluării la nivelul la care se ajunsese şi, totodată, organizarea unei întâlniri între o delegaţie din partea unor ministere de la Bucureşti şi dna Rossler de la Patrimoniul Mondial. Întâlnirea a avut loc chiar în aceste zile la Paris. Patrimoniul Mondial urmează să dea răspuns în câteva zile, pentru că e o situaţie inedită, adică nu cred că s-a mai întâmplat”, a declarat Adrian Cioroianu.
În dosarul „Peisajul Cultural Minier Roșia Montana” depus la UNESCO se arată că, “valoarea excepţională” a Roşiei Montane este recunoscută şi afirmată de un număr fără precedent de grupuri, instituţii şi organizaţii ale specialiştilor din ţară şi din străinătate în domeniul cercetării şi protejării patrimoniului, printre care ICOMOS, organismul consultativ al UNESCO pentru evaluarea obiectivelor culturale propuse pentru înscriere în Lista Patrimoniului Mondial.
Anul trecut, în octombrie, ministrul Culturii de la momentul respectiv, Lucian Romaşcanu, a precizat, referindu-se la depunerea dosarului Roşia Montană la UNESCO, că există riscul ca vizibilitatea internaţională a acestui sit să oprească definitiv orice posibilitate de exploatare a resurselor din zonă, scrie Cursdeguvernare.ro
Lucian Romaşcanu a spus că este vorba despre o “chestiune care ţine de modul în care te raportezi la resursele pe care le ai”.
“Roşia Montană era protejată oricum de legislaţia naţională. Sigur că, odată ce ea devine obiect, sit UNESCO, internaţionalizarea ei va face foarte grea exploatarea resurselor de acolo, probabil chiar dacă se va face cu apă extracţia aurului”, a subliniat acesta.
De asemenea, el a menţionat că Guvernul trebuie să analizeze dacă, la momentul depunerii dosarului, au fost îndepliniţi toţi paşii procedurali premergători.
Afirmaţia a fost făcută după ce Teodor Meleşcanu declarase, cu o lună înainte, că dosarul Roşia Montană a fost depus “ilegal” la UNESCO, el acuzând faptul că există vicii de procedură legate de faptul că nu a fost aprobat de premierul Dacian Cioloş sau de Guvern, ci a fost trimis de un ministru.
Ministerul Culturii a trimis pe 4 ianuarie 2017, la UNESCO, dosarul "Peisajul Cultural Minier Roşia Montană", pentru înscrierea în Patrimoniul Mondial. În aceeaşi lună, Fondul Mondial al Monumentelor a publicat un articol despre situl istoric din zona localităţii, menţionând că depunerea dosarului pentru includerea pe lista UNESCO reprezintă un pas în direcţia protejării.
La începutul lunii trecute, ICOMOS (Consiliul Internaţional al Monumentelor şi Siturilor), corpul experţilor din cadrul UNESCO, a recomandat înscrierea sitului istoric Roşia Montană pe Lista Patrimoniului Mondial.
Din România au fost înscrise până acum pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO: Delta Dunării, Mănăstirea Horezu, bisericile pictate din nordul Moldovei, bisericile de lemn din Maramureş, cetatea Sighişoara, aşezările săseşti cu biserici fortificate din Transilvania şi fortăreţele dacice din Munţii Orăştiei.
