Pe aceeași temă
Mobilizarea protestatarilor a fost facuta pe Facebook. Dupa ora 20.00 erau deja adunate cateva zeci de persoane iar liderul lor de opinie a fost actorul Tudor Chirila, cel care l-a si interpelat pe prim-ministrul Dacian Ciolos, venit in mijlocul protestatarilor. El i-a reprosat premierului ca nu a administrat corect situatia ingrata a ministrului Culturii, care nu poate fi facut vinovat pentru scandalul de la Opera, tocmai pentru ca acest conflict are resorturi mult mai adanci, pe care Vlad Alexandrescu nu avea cum sa le controleze.
Chirila i-a reprosat premierului ca niciunul dintre directorii numiti succesiv la Opera nu a fost facut responsabil si nici nu a fost sanctionat in vreun fel pentru lipsa de solutii in gestionarea conflictului de la Opera, pe logica in baza careia premierul i-a cerut demisia lui Vlad Alexandrescu. Inclusiv vicepremierul Dancu a fost, la un moment dat, mediator in acest conflict si, totusi, nimeni nu i-a cerut demisia, a mai spus Chirila.
"Eu am avut o discutie cu el de dimineata si el e constient de asta. Modul cum au fost conduse negocierile la Opera, faptul ca deja de doua saptamani se tot numesc si demit directori si, in continuare, ramane acolo tensiune ii creeaza o slabiciune lui ca ministru", a spus Ciolos.
El a mentionat ca i-a propus lui Alexandrescu sa gaseasca "o forma" prin care sa continue "colaborarea, cel putin pe Cumintenia Pamantului pe care si-a inceput el proiectul".
Ciolos a promis ca reformele incepute vor fi continuate de noul ministru al Culturii.
"Eu va garantez ca oricine va fi numit ministru al Culturii dupa aceea, proiectele pe care el le-a inceput le vor continua (...) Propunerile de reforma vor continua", a spus premierul.
Premierul a mentionat ca l-a sprijinit pe Alexandrescu de doua saptamani si il sustine in continuare.
"Dar ca ministru trebuie nu doar sa ai viziune, si eu imi dau seama ca si prim-ministru, ci si capacitatea si instrumentele de a aplica masurile respective. Si dupa o negociere esuata iti slabesti capacitatea de negociere, e greu, dupa aceea, sa continui dupa sa poti sa continui dupa pozitia asta", a spus Ciolos.
Raspunzand intrebarilor lui Tudor Chirila care a spus ca premierul ar "pune in balanta o viziune cu un caz particular" si ca "nici Tiberiu Soare, Conta, daca vorbim de cazul particular de la Opera, nici George Calin, nici Dinca, urmarit de DNA, nu au dat explicatii pentru incapacitatea lor", Dacian Ciolos a spus: "Ba o sa dea. O sa dea. O sa dea".
Pe pagina sa de facebook, scriitorul Mircea Cartarescu a scris urmatoarele doua mesajej:
<<Demisia lui Vlad Alexandrescu din funcția de ministru al culturii arată că nu se mai poate face nimic împotriva rinocerizării instituțiilor noastre culturale. Degenerescența e deja prea adâncă și a atins fibra culturii românești. Semn rău, foarte rău, în consonanță cu toate disputele și scandalurile precedente (...) ”A dori schimbare într-un sistem înghețat poate provoca tulburări, refuzuri și reacții violente.” Vlad Alexandrescu a pus degetul pe rană. Viața publică românească, inclusiv cea artistică, arată azi ca un conglomerat de sisteme înghețate, piramidale, totalitare, pur și simplu nereformabile. Un peisaj sinistru asemenea blocurilor comuniste, cu care ne-am pricopsit pentru 100 de ani.>>
Presedintele Klaus Iohannis a declarat miercuri seara, la ceremonia de investire a noului ministru al Fondurilor Europene, Cristian Ghinea, ca una dintre nemultumirile privind activitatea Guvernului la care a facut referire in urma cu doua zile a vizat si „situatia de la Opera. Cred ca au ramas foarte putine greseli inimaginabile care nu au fost facute de ministrul Culturii", a spus Iohannis.
Continutul protestului, potrivit Hotnews:
Demiterea ministrului,Vlad Alexandrescu,din functia de ministru al Culturii ar fi o greseala uriasa pe care premierul Ciolos ar face-o, se arata in anuntul evenimentului.
Sintetizam principalele activitati initiate de dl Vlad Alexandrescu, care a demonstrat in cel mai scurt timp ca alaturi de o echipa competenta poate redefini cultura romaneasca, aducand-o la nivel de factor conditional pentru o dezvoltare armonioasa si sustenabila a acestei societati:
* Transparentizarea si deschiderea catre consultare publica a activitatii Ministerului Culturii
* Reforma interna a ministerului si a serviciilor deconcentrate ale acestuia
* Sustinerea interesului public in promovarea si protectia operelor de arta de importanta nationala
* Infiintarea platformei Cultura Vie pentru elaborarea si includerea sectoarelor culturale independente in planificarea strategiei culturale a Romaniei pentru perioada 2016-2020
* Infiintarea si coordonarea grupului de lucru pentru Codul Patrimoniului in vederea armonizarii si actualizarii legislatiei care priveste tutela patrimoniului cultural, sub toate formele sale
* Sustinerea proiectelor de protectie a patrimoniului cultural de care ministrii precedenti s-au dezis, precum Rosia Montana, clasand intregul sit ca monument de importanta nationala si marcand includerea in lista UNESCO
* Respingerea ferma a interventiilor invazive asupra monumentelor istorice
* Dialog permanent si intalniri directe cu societatea civila si organizatiile culturale
* Sustinerea, promovarea si consolidarea sectorului industriilor culturale si creative
* Formarea de noi proiecte de finantare a activitatilor culturale precum CultIN sau ACCES ca instrumente de dezvoltare
* Atribuirea prin concurs si criterii de performanta a posturilor de conducere a institutiilor publice de cultura, intrerupand astfel, in multe cazuri, lunga serie de interimate
* Interventii pe procese legislative care afecteaza protectia patrimoniului cultural, luari de pozitie in Parlament
* Mentinerea unui dialog deschis si relevant cu ministerele si institutiile statului
Tot miercuri, incepand cu ora 19.00, s-a anuntat inca un protest de sustinere a ministrului Culturii - Je suis Vlad.
"Vlad Alexandrescu a inteles ca vine dupa Colectiv. Dupa Rosia Montana. Dupa dezastrul de ipocrizie si impotenta din spatiul public. E ministrul nostru. L-am adoptat. Il vrem inapoi. Inapoi!", se arata in anuntul evenimentului.
In paralel, a aparut si o petitie "Mentinerea in functia de Ministru al Culturii pe Vlad Alexandrescu", semnata in cateva minute circa 100 de persoane.
Continutul petitiei
Cu toate astea a fost singurul Ministru al Culturii, care in scurtul sau mandat a dat dovada ca are o viziune clara, de durata si pertinenta asupra culturii romanesti.
De exemplu, a fost singurul Ministru al Culturii care a sustinut in primul rand existenta si importanta sectorului independent pe langa cel institutionalizat.
Afirma intr-un interviu: "unii dintre managerii institutiilor de cultura considera, de pilda, ca cei din sectorul independent ar fi doar "un grup de someri", o chestiune pe care eu o consider inacceptabila si care ar trebui revizuita din adanc."
Cerem pe aceasta cale mentinerea in functia de Ministru al Culturii pe Vlad Alexandrescu.>>
Premierul Ciolos i-a cerut astazi lui Vlad Alexandrescu sa demisioneze din functia de ministru al Culturii, in urma scandalului desfasurat la Opera Nationala Bucuresti, anunta Hotnews. Ministrul a confirmat ca si-a dat demisia, acuzand ”rezistenta la schimbare” a unor ”forte retrograde.”
Intr-un mesaj postat pe facebook, ministrul Vlad Alexandrescu a scris ca isi doreste ca reformele pe care le-a initiat sa fie continuate, dar atrage atentia ca aceasta este periclitata dearece ” forţe dintre cele mai retrograde, ostile schimbării, care se împotrivesc unor mecanisme fireşti de reînnoire şi de întinerire a sectorului artistic şi muzeal din România au devenit atât de sonore”.
Declaratia lui Vlad Alexandrescu
"Domnule Prim-Ministru,
În faţa rezistenţei opace la schimbarea structurală pe care am încercat să o iniţiez, să o dezvolt şi să o pun în practică în instituţiile de cultură din România, în faţa ostilităţii nedezminţite a aparatului refractar la regândirea modalităţilor de funcţionare a instituţiilor publice de cultură, a relaţiei dintre sectorul independent şi cel public, vă prezint demisia mea.
În mandatul scurt pe care l-am avut, am fost preocupat în primul rând să redau Ministerului Culturii credibilitatea şi importanţa pe care administraţia culturală trebuie să o aibă într-o societate europeană modernă. Punctual, am încercat o reorganizare a Institutului Naţional al Patrimoniului şi am cerut criterii precise care să reglementeze restaurarea patrimoniului naţional, în situaţia urgentă a deteriorării lui accelerate. Am iniţiat grupul de lucru pentru redactarea Codului Patrimoniului. Am creat primul mecanism de finanţare prin care Statul Român poate cumpăra opere de artă românească de pe piaţa liberă prin subscripţie publică, iar cea dintâi operaţiune din cadrul acestui mecanism este campania pentru achiziţia lucrării „Cuminţenia Pământului” a lui Constantin Brâncuşi. Am cerut refacerea dosarului pentru înscrierea ansamblului Brâncuşi de la Târgu Jiu în patrimoniul UNESCO. Am dat expresie aşteptării a zeci de mii de români, înscriind situl arheologic şi natural de la Roşia Montană în Lista Indicativă UNESCO. Am intervenit direct în şantiere, oprind distrugerea monumentelor istorice din Piaţa Romană din Bucureşti şi din Parcul Romanescu din Craiova. Am creat cadrul strategic pentru transformarea muzeelor româneşti din instituţii pasive, în instituţii deschise publicului, participative. Pentru prima oară în România, muzeele au fost alăturate sectoarelor creative, demarând, sub umbrela Guvernului, un proces amplu de identificare a soluţiilor inovatoare care să relaţioneze comunitatea muzeală cu cea creativă.
În aria industriilor creative, a dialogului cu societatea civilă culturală, a implicării expertizei existente pentru revitalizarea şi relansarea unor subiecte legate de spaţiul cultural emergent, am constituit grupuri de lucru, platforme şi modalităţi concrete şi dinamice de consultare publică. Permanentizarea lor este necesară pentru consolidarea unei reforme efective în cultură.
De asemenea, am încercat să aduc o viziune nouă şi să scot managementul instituţiilor publice de cultură dintr-o stare anchilozată şi letargică. În domeniul cinematografiei, am lansat un şantier vast menit să reechilibreze distanţa dintre reuşitele calitative ale cinematografiei româneşti în ţară şi în lume şi disfuncţionalităţile unui sistem administrativ şi instituţional vetust şi depăşit de viteza excepţională de evoluţie a sectorului. Peste câteva zile, la Cannes, urma să semnez, o nouă convenţie între CNC-ul românesc şi CNC-ul francez. De asemenea, concursul CNC va avea un nou regulament, iar sălile de cinema din România vor beneficia prin programul „Oraşe europene” de o relansare a ideii de cinematografie de artă. Aceasta ilustrează doar o parte din marele şantier dedicat filmului derulat în mandatul meu.
Sistematizarea şi predictibilizarea instrumentelor de susţinere financiară ale Ministerului Culturii, consolidarea proiectelor prioritare (prin alocare directă), lansarea programelor de finanţare prin concurs de proiecte CultIN şi ACCES şi începerea unui proces de reformare a AFCN sunt alte fapte ale mandatului meu, în condiţiile în care am preluat un minister în care o treime din posturi erau vacante şi salariile sunt cele mai mici din întregul sistem central-administrativ. Strategia culturală sectorială, legitimarea unor politici culturale pe termen lung au fost şi ele pe agenda prioritară a mandatului.
În cele aproape şase luni de ministeriat, am întreţinut o comunicare intensă, zilnică, cu spaţiul public şi partenerii instituţionali, dorind astfel să transparentizez procesul decizional.
Am adus alături de mine oameni tineri, dinamici şi persoane cu bogată expertiză profesională, cu certitudinea că echipa pe care am construit-o va pereniza, în domeniul public, dinamica reformei.
Presiunea timpului, resursele limitate şi dorinţa de a da un semnal puternic în favoarea reformei au ajuns în acest moment să fie, din păcate, un handicap major pentru continuarea mandatului meu. Schimbări dictate doar de buna credinţă au dus la explozii instituţionale neaşteptate şi la o situaţie intolerabilă la Opera Naţională, una dintre instituţiile publice de cultură care s-au dovedit cel mai rezistente la o funcţionare modernă, europeană. Această situaţie nu face decât să exemplifice o problemă gravă a sistemului, problemă pe care inerţia şi lipsa de acţiune consecventă nu o vor putea rezolva. Domnule Prim-Ministru, mi-aş dori ca reformele pe care le-am iniţiat să fie continuate. Cred că, în situaţia în care forţe dintre cele mai retrograde, ostile schimbării, care se împotrivesc unor mecanisme fireşti de reînnoire şi de întinerire a sectorului artistic şi muzeal din România au devenit atât de sonore în spaţiul public, reforma pe care am început-o este periclitată şi, de aceea, depun în mâinile Dvs., domnule Prim-Ministru, mandatul meu de Ministru al Culturii", a scris Vlad Alexandrescu.
Ion Caramitru, presedintele Uniunii Teatrale din Romania, i-a cerut pe 25 aprilie ministrului Culturii, Vlad Alexandrescu - printr-o scrisoare semnata in numele Senatului UNITER - sa isi dea demisia.
In scrisoarea citata de Agerpres, Caramitru i-a propus, de asemenea, premierului Dacian Ciolos sa il demita pe ministrul Vlad Alexandrescu, pentru proasta gestionare a conflictului de la Opera Nationala din Bucuresti.
Caramitru l-a acuzat pe Vlad Alexandrescu de un comportament discretionar si abuziv fata de managerii unor institutii de cultura si pentru "situatia conflictuala, fara precedent, pe care a creat-o si intretinut-o la Opera Nationala din Bucuresti".
"Am urmarit cu atentie felul in care ati organizat si s-a desfasurat evaluarea anuala ori evaluarea finala a activitatii unor manageri cu certe calitati si pot afirma ca, in fiecare caz in parte, ati eludat prevederile legii, incercand sa impuneti, in mod discretionar, oameni fara pregatirea si experienta necesare conducerii unei institutii publice de cultura, precum si solutii vadit amatoristice. In acest sens, cazul Operei Nationale din Bucuresti este flagrant, scandalos si va descalifica din pozitia de ministru. Actiunile dumneavoastra - unele cu vadita tenta revansarda - incalca flagrant litera si spiritul Legii privind managementul institutiilor publice de cultura", afirma Caramitru in scrisoarea adresata ministrului Culturii.
Alaturi de Ion Caramitru, printre semnatarii scrisorii se numara presedintele Festivalului International Shakespeare, Emil Boroghina, actritele Ilinca Tomoroveanu, Ana Ciontea si Virginia Mirea, directorul Teatrului de Comedie, George Mihaita, directorul Teatrului Maghiar de Stat din Cluj, regizorul Tompa Gabor, scenografii Dragos Buhagiar si Puiu Antemir, criticii de teatru Alice Georgescu si Marina Constantinescu, precum si membrii supleanti Victor Rebengiuc, regizorul Laszlo Bocsardi si scenografa Stefania Cenean.
Presedintele Senatului UNITER spune ca ministrul Culturii este "intr-o flagranta contradictie" in ceea ce intreprinde cu propriile sale declaratii.
"Actiunile dumneavoastra sunt intr-o grava contradictie nu numai cu propriile declaratii, ci si cu Programul de Guvernare al Cabinetului din care, inca, faceti parte, potrivit caruia Executivul isi propune: 'profesionalizarea administratiei publice prin recrutare si evaluare pe baza de competente si performante", 'dezvoltarea si implementarea unui sistem de management al performantei personalului angajat in cadrul administratiei publice'', precizeaza Caramitru.
Ioan Holender, fost director timp de zeci de ani al Operei de Stat din Viena, a criticat ultimele evenimente care au avut loc la Opera din Bucuresti. El a spus ca ar trebui luate masuri dure impotriva celor care intretin aceasta stare de greva.
Holender a spus ca ar trebui repornit de la zero: Opera Națională București ar trebui desființată de ministrul Culturii și creată o altă instituție, care să scoată posturile la concurs "și să fie angajați cei capabili", a spus Holender, citat de Digi24.
"Situația prezentă din România este catastrofală în toate privințele și una din culmile acestei catastrofe este la Opera Națională. Este în primul rând vina statului, a ministerului... Ministrul trebuie să stabilească cine conduce acest institut... Greva aceasta este absolut nedeterminată, ar trebui să îi concedieze pe toți care fac grevă. Oamenii sunt plătiți conform contractelor pe care le au și nu au nici un drept să facă grevă pentru a se pune directorul pe care îl vor ei. Niciunde pe lumea asta angajații nu pot determina cine conduce un institut. Angajații Operei să facă o listă cu niște nume din care ministrul să aleagă persoana care să conducă? Cum să vă spun, nu găsesc cuvinte pentru a mă exprima în acest sens (...) vă dați seama ce ar face angajații din directorul care este omul lor. Cunosc situația conflictului și scânteia care a provocat conflictul: salariul d-lui Kobborg... dar nu este treaba angajaților să discute cât primește unul sau altul. Responsabilitatea o are doar directorul artistic, care poate să plătească cum vrea el... dacă se consideră că plata lui Kobborg este justificată, nu e treaba angajaților să discute asta... Unul e plătit mai bine, altul mai puțin bine, depinde de prestația artistică a fiecăruia. Într-o instituție de artă nu există democrația că toți sunt plătiți la fel," a spus Holender la Digi24.
Vicepremierul Dincu s-a intalnit isi el cu artistii Operei Nationale din Bucuresti, pentru a incerca sa rezolve conflictul aparut in ultimele saptamani in aceasta institutie, dupa ce ministrul Culturii, Vlad Alexandrescu, a schimbat trei directori, fara a reusi sa opreasca astfel protestele angajatilor.
Spectacolul de sambata seara a fost blocat de un nou protest al artistilor, care au refuzat sa cante, desi publicul era in sala. Angajatii cer in continuare ministrului Culturii sa clarifice situatia Operei Nationale.
Orchestra Operei Nationale din Bucuresti a refuzat sambata seara sa cante la spectacolul de balet "DSCH. The Dream", iar dirijorul Tiberiu Soare le-a explicat spectatorilor la microfon ca aceasta este o forma de protest fata de actuala situatie de la Opera.
Ministrul Culturii, Vlad Alexandrescu, a schimbat joia trecuta pentru a treia oara directorul Operei de la Bucuresti, precizand, pe contul lui de Facebook, ca cea mai recenta alegere a sa, George Calin, "nu-si poate exercita functia", avand in vedere protestele angajatilor. Acesta fusese numit la cererea expresa a balerinilor Johan Kobborg si Alina Cojocaru, dupa cum a scris ministrul, informeaza Hotnews.
Johann Kobborg, directorul artistic al baletului Operei Nationale din Bucuresti, si-a dat recent demisia din aceasta functie, pe fondul unor neintelegeri cu dirijorul Tiberiu Soare, fostul director general interimar. Acum cateva zile, ministrul Culturii a numit un alt director general al ONB, pe dirijorul Vlad Conta, urmand ca Tiberiu Soare sa ocupe functia de director adjunct.
Ministrul a scris atunci pe Facebook: "Ma bucur sa aflu ca Johan Kobborg a acceptat postul de director artistic al Baletului Operei Nationale din Bucuresti. Acum sunt sigur ca Opera are la conducere pe cei mai buni profesionisti. Vlad Conta, Tiberiu Soare, Johan Kobborg. Mult succes tuturor!"
Intr-un interviu pentru news.ro, Kobborg spunea ca decizia ministrului Culturii, Vlad Alexandrescu, de a schimba conducerea de la ONB a dus "la o intoarcere infricosatoare intr-un trecut in care domneau intimidarea si frica".
In contextul acestor neintelegeri, marti seara, angajatii romani ai ONB i-au huiduit pe balerinii straini care s-au solidarizat cu Johan Kobborg si cu balerina Alina Cojocaru, care a anuntat si ea ca pleaca de la ONB, strigandu-le "Afara cu strainii din tara!". Aproximativ 30 de balerini au anuntat ca intentioneaza sa plece de la Opera.
Cei care sustin actuala conducere, pe dirijorii Vlad Conta si Tiberiu Soare, au organizat si ei un protest, miercuri seara, in fata Operei, criticand de asemenea faptul ca majoritatea artistilor cu care lucreaza Johan Kobborg sunt straini si ca salariile acestora sunt mai mari decat cele ale artistilor romani.
Balerina Alina Cojocaru i-a trimis un mesaj prim-ministrului Dacian Ciolos, pe contul sau de Twitter, in care isi exprima regretul ca nu a reusit sa contribuie la schimbarea Romaniei:
"Din pacate am realizat ca aceasta tara a noastra nu este pregatita pentru ceea ce eu si Johan am oferit in acesti doi ani si voiam sa continuam. Am stiut ca o sa fie greu, dar am sperat... Am sperat sa fie o ruptura din cercul de rautate si distrugere in care este tara noastra. Macar cat de mica schimbarea, sa fie resimtita de generatiile viitoare...Dar se pare ca am gresit", i-a scris Alina Cojocaru prim-ministrului Dacian Ciolos.
Paul Brummell, ambasadorul Marii Britanii la Bucuresti si-a exprimat recent ingrijorarea, pe contul sau de Twitter, in legatura cu evenimentele care au loc la Opera Nationala din Bucuresti. El a scris ca balerini britanici talentati au ales ONB pentru a-si dezvolta cariera si spera ca "incertitudinile in acest caz vor fi rezolvate curand".
