Marile dosare de corupţie instrumentate de DNA în 2017: CSAMB, Belina, Tel Drum, Udrea

E.b. | 01.01.2018

Marile dosare de corupţie instrumentate, dar şi controlul efectuat de Inspecţia Judiciară la solicitarea ministrului Justiţiei, au marcat activitatea Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) în anul 2017.

Pe aceeași temă

  


Printre cele mai mediatizate dosare instrumentate de procurorii anticorupţie s-au aflat cele privind decontările ilegale de la Casa de Asigurări de Sănătate a Municipiului Bucureşti (CSAMB), transferul unor părţi din insula Belina şi braţul Pavel din proprietatea statului sau urmărirea penală a preşedintelui PSD, Liviu Dragnea, în legătură cu activitatea societăţii Tel Drum, transmite Agerpres.

 
 

Dosarul decontărilor ilegale


Procurorii anticorupţie au efectuat, pe 31 august, 50 de percheziţii într-un dosar privind decontarea ilegală de către CASMB a unor servicii medicale fictive. În urma descinderilor au fost reţinute 14 persoane, printre care şi preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS), Marian Burcea.


În aceeaşi zi, premierul Mihai Tudose a decis eliberarea lui Marian Burcea din funcţia de membru al consiliului de administraţie şi preşedinte al CNAS.


Potrivit ordonanţei procurorilor, în cauză existau date şi probe că, prin activităţile infracţionale desfăşurate de inculpaţi, bugetul CASMB a fost păgubit cu aproximativ 3 milioane de euro. Concret, în perioada ianuarie 2016 - august 2017, ar fi fost constituit un grup infracţional organizat, prin care sume de bani în valoare totală de 13.189.553,76 lei din fondurile CASMB ar fi fost fraudate prin decontarea nelegală a unor servicii de îngrijiri medicale la domiciliu fictive, inclusiv pe baza unor dosare medicale întocmite în fals, cu implicarea unor funcţionari din cadrul CASMB, sub protecţia unor persoane din conducerea instituţiei, dar şi din conducerea CNAS.


Curtea de Apel Bucureşti a admis atunci propunerea DNA şi a dispus arestarea preventivă a inculpaţilor reţinuţi, printre ei numărându-se preşedintele CASMB, Ovidiu Munteanu, Lucian-Vasile Bara, fost preşedinte al CASMB, dar şi managerul Direcţiei Control a CASMB, Ion-Ovidiu Mihăescu, cercetaţi, printre altele, pentru constituirea unui grup infracţional organizat şi abuz în serviciu.


Pe 6 noiembrie au fost reţinute în acelaşi dosar încă 16 persoane, administratori şi reprezentanţi ai unor societăţi comerciale din domeniul îngrijirilor la domiciliu, cercetate pentru constituirea unui grup infracţional organizat şi înşelăciune în formă continuată. Procurorii au susţinut că persoanele vizate ar fi încercat să influenţeze martori şi să contrafacă mijloace de probă constând în înscrisuri, atât în mod direct, cât şi prin determinarea altor persoane să adopte astfel de comportamente.


Conform referatului procurorilor, conducerea CASMB a avut rolul de a asigura protecţia activităţilor ilegale împotriva oricărei forme de sancţionare care să implice recuperarea prejudiciilor. De asemenea, Ovidiu Munteanu şi Lucian-Vasile Bara s-ar fi arătat indignaţi, la un moment dat, de faptul că o parte dintre asiguraţi au venit să depună personal dosarul la CASMB, cel dintâi dând dispoziţie să nu se acorde prioritate asiguraţilor imobilizaţi.


O martoră, deţinătoare a unei firme de îngrijiri medicale la domiciliu, a declarat că a întâlnit zeci de situaţii în care pacienţii nu au putut beneficia de servicii reale deoarece apăreau deja în evidenţele CASMB ca beneficiari ai unor servicii prestate fictiv de firme de care nici nu auziseră.


Potrivit DNA, există date şi probe potrivit cărora, începând din anul 2016, reprezentanţii unor firme furnizoare de servicii medicale fără activitate reală ori legală, aflate în relaţie contractuală cu CASMB, ar fi aderat la grupul infracţional constituit din funcţionari şi conducători ai CASMB. De asemenea, din datele de la dosar reiese că grupul infracţional organizat care a comis fraudele de la CASMB s-a constituit încă din anul 2014.


Pe 7 noiembrie, procurorii au pus sechestru pe bunurile unor persoane cu funcţii de conducere în cadrul CASMB, în vederea recuperării prejudiciului.

 

Dosarul Belina - Sevil Shhaideh

 

 Dosarul Belina: Sevil Shhaideh demisionează după ce DNA anunţă că este urmărită penal pentru abuz în serviciu; Tăriceanu cere CCR să constate şi să soluţioneze conflictul juridic de natură constituţională între Guvern, pe de o parte, şi MP-PÎCCJ, DNA, pe de altă parte, ca urmare a cercetării legalităţii hotărârilor Executivului


DNA a anunţat, pe 22 septembrie, că vicepremierul Sevil Shhaideh, la data faptelor secretar de stat în cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, este urmărită penal pentru abuz în serviciu într-un dosar privind trecerea ilegală a unei părţi din Insula Belina şi Braţul Pavel în administrarea Consiliului Judeţean Teleorman, care ulterior le-a închiriat unei societăţi comerciale.


"Din ordonanţa întocmită de procurori au rezultat aspecte ce conturează suspiciunea rezonabilă potrivit căreia în anul 2013, prin acţiunea concertată a unor persoane cu funcţii publice, părţi din Insula Belina şi Braţul Pavel (cu suprafaţă de 278,78 ha, respectiv 45 ha), situate în albia minoră a Dunării, au trecut ilegal din proprietatea statului în proprietatea judeţului Teleorman şi în administrarea Consiliului Judeţean Teleorman, pentru ca, doar la câteva zile, să fie închiriate tot ilegal unei firme private", preciza DNA.


În acelaşi dosar, procurorul-şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, a cerut sesizarea Camerei Deputaţilor pentru formularea cererii de efectuare a urmăririi penale faţă de Rovana Plumb, fost ministru al Mediului şi Schimbărilor Climatice la data faptei, în legătură cu săvârşirea complicităţii la abuz în serviciu.


Potrivit procurorilor anticorupţie, pentru realizarea transferului de proprietate au fost adoptate HG 943/2013, act cu caracter individual, precum şi HG 858/2013, act cu caracter normativ, prin care au fost încălcate prevederi din Constituţie, Legea apelor 107/1996, Legea 213/1998 privind bunurile proprietate publică, OUG 107/2002 privind înfiinţarea Administraţiei Naţionale Apele Române, Legea 115/1999 a responsabilităţii ministeriale şi Legea 24/2000 privind normele de tehnică legislativă.


Pe 12 octombrie, în contextul anchetei demarate de DNA, Sevil Shhaideh şi Rovana Plumb şi-au anunţat demisiile din funcţiile deţinute în Guvern, după o şedinţă a Comitetului Executiv Naţional al PSD.


Comisia juridică a Camerei Deputaţilor a avizat negativ, pe 16 octombrie, solicitarea DNA referitoare la încuviinţarea efectuării urmăririi penale a fostului ministru al Mediului, Rovana Plumb. În ziua următoare, plenul Camerei Deputaţilor a respins solicitarea - 99 voturi pentru şi 184 voturi împotrivă.


În acelaşi context, preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, a cerut CCR să constate şi să soluţioneze conflictul juridic de natură constituţională între Guvern, pe de o parte, şi Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia Naţională Anticorupţie, pe de altă parte, ca urmare a cercetării legalităţii hotărârilor Executivului prin care părţi din Insula Belina şi Braţul Pavel au trecut din proprietatea statului în cea a judeţului Teleorman.


Pe 23 noiembrie, CCR a respins cererea preşedintelui Senatului şi a constatat că hotărârile Guvernului din dosarul Belina sunt acte administrative individuale, care pot face obiectul cercetării în legătură cu stabilirea existenţei unor fapte penale care au precedat sau însoţit adoptarea/emiterea lor.

 

Liviu Dragnea - Tel Drum

 

Dosarul Tel Drum: Liviu Dragnea urmărit penal pentru constituire de grup infracţional, abuz în serviciu şi infracţiuni referitoare la fraudare de fonduri europene


DNA a anunţat pe 13 noiembrie că preşedintele Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea, este urmărit penal pentru constituire de grup infracţional, abuz în serviciu şi infracţiuni referitoare la fraudare de fonduri, fapte săvârşite în dosarul 'Tel Drum' în calitate de preşedinte al Consiliului Judeţean Teleorman.


În dosar mai sunt urmărite penal alte opt persoane, pentru fapte similare.


DNA precizează că dosarul s-a constituit pe baza unei sesizări OLAF, transmisă la 30 septembrie 2016, privind suspiciunea săvârşirii mai multor infracţiuni, între care obţinerea nelegală, pe bază de documente false, a unor finanţări din fonduri europene pentru lucrări de reabilitare de drumuri judeţene.


"Suspectul Liviu Dragnea, preşedinte al CJ Teleorman, a iniţiat un grup infracţional organizat care acţionează şi în prezent şi din care au făcut şi fac parte funcţionari ai instituţiilor din administraţia publică şi persoane din mediul de afaceri. Grupul, iniţiat în anul 2001, are ca principal scop obţinerea, în mod fraudulos, a unor sume importante din contractele finanţate din fonduri publice (naţionale şi europene), prin comiterea unor infracţiuni de abuz în serviciu, de fraudare a fondurilor europene, de evaziune fiscală, spălarea banilor şi folosirea de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii", susţin procurorii.


Pe 21 noiembrie, procurorii anticorupţie au instituit măsuri asigurătorii asupra bunurilor mobile şi imobile deţinute de Liviu Dragnea şi de ceilalţi suspecţi din dosarul Tel Drum.


Măsurile au fost dispuse pentru recuperarea prejudiciului din dosar, estimat la peste 127 de milioane de lei. În cazul lui Liviu Dragnea, a fost instituit sechestru asigurător şi poprire asigurătorie până la concurenţa sumei de 127.547.366,34 de lei "asupra tuturor bunurilor mobile şi imobile, acţiunilor şi părţilor sociale deţinute de acesta în cadrul persoanelor juridice de drept privat, asupra sumelor de bani din conturile bancare, precum şi asupra sumelor de bani datorate acestuia cu orice titlu, de către terţe persoane, inclusiv sumele datorate cu titlu de chirie".


Dragnea a depus la ÎCCJ, prin avocaţii săi, o contestaţie împotriva sechestrului pus de DNA, însă aceasta a fost respinsă de instanţă pe 29 noiembrie.


Tel Drum şi oamenii de afaceri Petre Pitiş şi Mircea Vişan, reprezentanţi ai firmei, trimişi în judecată în dosarul privind fraudarea fondurilor europene, cu un prejudiciu de peste un milion de euro


Potrivit anunţului DNA din 27 decembrie, acuzaţia este de folosire sau prezentare cu rea-credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri europene, cu consecinţe deosebit de grave.


În acelaşi dosar au fost trimişi în judecată SC WFA Impex SRL şi Ion Florian, reprezentantul acesteia, dar şi Neda Florea, reprezentant al Tel Drum SA, fiecare pentru complicitate.


Conform rechizitoriului, în 2015 MFE a admis la contractare un proiect propus de Tel Drum în cadrul programului "Creşterea Competitivităţii Economice", finanţat din fonduri europene, societatea urmând să achiziţioneze o 'staţie mobilă de mixturi asfaltice pentru creşterea competitivităţii economice.


Sursa citată arată că, în 2 septembrie 2015, Tel Drum SA a publicat anunţul de achiziţie, iar în urma derulării etapelor a fost declarată câştigătoare firma WFA Impex SRL. După depunerea cererii de rambursare în februarie 2016 beneficiarul Tel Drum a primit în cadrul proiectului peste 4,8 milioane lei, sumă apropiată de valoarea maximă eligibilă, din care aproximativ 4,2 milioane provenind din fonduri europene.


Procurorii susţin că au fost încălcate, pe de o parte, regulile privind derularea procedurii de atribuire a contractului de furnizare şi, pe de altă parte, au fost întocmite documente care atestau fapte şi împrejurări nereale, în sensul că au simulat procedura de atribuire, reprezentanţii Tel Drum SA fiind în realitate cei care au negociat preţul şi condiţiile achiziţiei, în timp ce WFA Impex SRL a fost doar un interpus scriptic.


DNA a precizat că şi acest dosar are la bază o sesizare a Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor, înregistrată la data de 16 mai 2017.

 

Pescariu - Florică

 

Dinu Pescariu şi Claudiu Florică, inculpaţi într-un nou dosar privind licenţele Microsoft; DNA cere avizul necesar urmăririi penale faţă de fostul ministru Gabriel Sandu


Procurorii DNA au dispus pe 10 aprilie punerea în mişcare a acţiunii penale şi măsura controlului judiciar pentru 60 de zile faţă de cinci inculpaţi, printre care Dinu Pescariu şi Claudiu Florică, într-un nou dosar privind licenţele Microsoft. Cei doi, reprezentanţi în fapt/drept ai D.Con-Net AG, erau cercetaţi pentru instigare la abuz în serviciu cu obţinere de foloase necuvenite pentru sine sau pentru altul.


Procurorul şef al DNA a transmis procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cererea şi referatul în vederea sesizării Preşedintelui României, pentru solicitarea avizului necesar urmăririi penale faţă de Gabriel Sandu, la data faptelor ministru al Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale, pentru infracţiunea de abuz în serviciu cu obţinere de foloase necuvenite pentru sine sau pentru altul.


Potrivit DNA, faptele au fost comise în contextul în care, luna aprilie a anului 2009, expira contractul comercial de închiriere licenţe Microsoft. Gabriel Sandu, în calitate de ministru al Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale, a optat pentru varianta încheierii unui nou contract de închiriere software, fapt care nu se putea realiza, conform legislaţiei în vigoare, decât prin organizarea unei licitaţii publice. Prejudiciul din dosar se ridică la 51.396.344 de euro, reprezentând diferenţa dintre suma plătită de minister şi suma care a fost facturată de către furnizorul de licenţe către SC Dim Soft SRL, fiind creat totodată un folos necuvenit în favoarea D.Con-Net AG.


Pe 27 septembrie, procurorii anticorupţie au dispus trimiterea în judecată a lui Gabriel Sandu, aflat în executarea unei pedepse privative de libertate, pentru abuz în serviciu, a lui Claudiu Ionuţ Florică, la data faptelor reprezentant al D.Con-Net AG, şi a lui Dinu Mihail Pescariu, la data faptelor reprezentant al D.Con-Net AG, pentru instigare la abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit şi spălare a banilor, dar şi a lui Călin Tatomir, la data faptelor director general Microsoft România SRL, pentru complicitate la abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit şi spălare a banilor.


Anterior, pe 13 septembrie, procurorii anticorupţie l-au trimis în judecată şi pe Valerian Vreme, la data faptelor ministru al Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor, pentru abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, într-un dosar privind licenţele Microsoft.


"În perioada septembrie 2010 - februarie 2012, Vreme Valerian, în calitate de ministru al Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei, cu încălcarea dispoziţiilor legale privind achiziţiile publice, a încheiat, fără organizarea unei licitaţii publice, cu D.Con-Net AG, lider al unei asocieri de firme, un contract ce avea ca obiect închirierea, pe o durată de 16 luni şi 13 zile, cu opţiune de cumpărare, a drepturilor neexclusive de utilizare a produselor software Microsoft în şcoli. Acest lucru s-a întâmplat în condiţiile în care Acordul-cadru de furnizare nr. 32/12.08.2009 nu permitea încheierea unui astfel de contract subsecvent", a anunţat atunci DNA.

 

Udrea - Ioana Băsescu - Andronic

 

Dosarul campaniei electorale pentru alegerile prezidenţiale din 2009 - Elena Udrea, Ioana Băsescu şi Dan Andronic trimişi în judecată

 

Mai multe persoane, printre care Elena Udrea, Ioana Băsescu şi Dan Andronic, au fost trimise în judecată de procurorii DNA pe 25 mai, în dosarul privind finanţarea campaniei electorale pentru alegerile prezidenţiale din 2009.


Elena Udrea, la data faptelor ministru al Dezvoltării Regionale şi Turismului, implicată direct în campania lui Traian Băsescu, candidat la alegerile prezidenţiale din 2009, a fost trimisă în judecată pentru săvârşirea infracţiunilor de instigare la luare de mită (2 fapte) şi spălare a banilor (5 fapte), potrivit DNA. De asemenea, Ioana Băsescu, notar public, fiica fostului preşedinte Traian Băsescu, a fost deferită justiţiei pentru instigare la delapidare şi instigare la spălarea banilor (2 fapte), iar jurnalistul Dan Andronic pentru mărturie mincinoasă şi favorizarea făptuitorului.


În dosar au mai fost trimişi în judecată Gheorghe Nastasia, la data faptei secretar general al Ministerului Dezvoltării, acuzat de luare de mită; Victor Tarhon, fost preşedinte al Consiliului Judeţean Tulcea, acuzat de luare de mită, Ioan Silviu Wagner, la data faptei director general al unei societăţi comerciale cu capital majoritar de stat, acuzat de delapidare.


Procurorii susţin că în cursul anului 2009, în contextul campaniei electorale pentru alegerile prezidenţiale, au fost colectate sume de bani provenite din infracţiuni de corupţie, delapidare şi evaziune fiscală care au fost folosite ulterior pentru plata unor servicii prestate în campania electorală.


"Legătura dintre persoanele care obţineau banii pe cale nelegală şi prestatorii de servicii legate de campanie era realizată de inculpata Udrea Elena Gabriela. Aceasta conducea un staff de campanie informal al unuia dintre candidaţi şi, din această poziţie, coordona atât achiziţiile de servicii de campanie, cât şi persoanele care au acţionat ca intermediari pentru plăţile realizate, astfel încât sumele de bani să ajungă la societăţile prestatoare. Remiterea foloaselor infracţionale s-a disimulat prin contracte fictive încheiate cu firme care prestau în realitate servicii în cadrul campaniei electorale, respectiv publicitate stradală, tipărire de afişe, reclame publicate în mass-media, realizarea unor pagini de internet, monitorizarea presei, organizarea de spectacole şi prestarea de servicii de consultanţă", arăta DNA.


DNA a anunţat, pe 20 decembrie, că i-a trimis în judecată, într-un nou dosar, pe Elena Udrea şi Dan Andronic, sub acuzaţiile de trafic de influenţă şi spălare a banilor, respectiv mărturie mincinoasă.


Elena Udrea este acuzată că a acceptat promisiunea făcută prin intermediari de un om de afaceri, în anul 2011, de a primi suma de 5 milioane de dolari pentru a-şi exercita influenţa asupra factorilor de decizie din cadrul Ministerului Economiei şi Hidroelectrica, în vederea menţinerii, în condiţiile deja negociate, a contractelor pe care societatea omului de afaceri le încheiase cu compania producătoare de energie.


"Din suma promisă, inculpata a primit, în noiembrie 2011, în scopul arătat, prin intermediari, 3.800.000 de dolari, dar şi o creanţă de 900.000 de euro; creanţa reprezenta o sumă pe care o firmă a omului de afaceri o împrumutase unui terţ şi care era garantată cu părţi sociale ale unei societăţi comerciale care deţinea două publicaţii", preciza DNA.

Procurorii mai susţin că, pentru a ascunde că era beneficiara reală a creanţei de 900.000 euro, care i-ar fi conferit pe cale de consecinţă şi puterea de a influenţa activitatea societăţii cu activitate media, Udrea a preluat această creanţă de la firma controlată de omul de afaceri prin interpunerea unei alte firme paravan, aparţinând unei cunoştinţe.

În cazul lui Dan Andronic, DNA menţionează că, atunci când a fost audiat ca martor, a făcut afirmaţii mincinoase cu privire la aspectele esenţiale ale cauzei.

 

Gheorghe Ştefan, două dosare

 

Gheorghe Ştefan trimis în alte două dosare - fraudarea Poştei Române şi sponsorizarea echipei Ceahlăul Piatra Neamţ

 

Gheorghe Ştefan, fost primar al municipiului Piatra Neamţ, a fost trimis în judecată de procurorii anticorupţie, pe 3 martie, acuzat de trafic de influenţă, într-un nou dosar privind fraudarea Poştei Române, prejudiciul în acest caz fiind de peste 2 milioane de lei.


Alături de fostul edil a fost trimis în judecată Cosmin Dragoş Mihăilescu - la data faptei director al sucursalei "Fabrica de Timbre" din cadrul Companiei Naţionale Poşta Română SA (CNPR) - pentru abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, cu consecinţe deosebit de grave şi în formă continuată.


Au mai fost deferiţi justiţiei omul de afaceri Marian Constantinof, pentru spălare de bani şi complicitate la abuz în serviciu, cu consecinţe deosebit de grave şi în formă continuată, Mihai Chebac - la data faptei şef al Direcţiei dezvoltare din cadrul CNPR - şi Dorin Laurian Firuti, la data faptei administrator al SC Romkuvert SRL şi SC Romkuvert IND SRL, ambii pentru complicitate la abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, cu consecinţe deosebit de grave şi în formă continuată.


Potrivit anchetatorilor, în iulie - august 2009, Gheorghe Ştefan, primarul municipiului Piatra Neamţ şi vicepreşedinte al unui partid politic, i-a propus lui Marian Constantinof că, în schimbul unor sume de bani, îşi va folosi influenţa pe lângă reprezentanţii CNPR astfel încât sucursala "Fabrica de Timbre" CNPR să le atribuie unor societăţi controlate de omul de afaceri, contracte având ca obiect furnizarea de hârtie. Valoarea totală a prejudiciului cauzat CNPR SA prin activitatea infracţională este de 2.215.678 lei, sumă cu care aceasta s-a constituit parte civilă.


În 28 decembrie, DNA a anunţat trimiterea în judecată a lui Gheorghe Ştefan, pentru trafic de influenţă, în legătură cu sponsorizarea echipei de fotbal FC Ceahlăul Piatra Neamţ de către o firmă care avea contracte cu Hidroelectrica.


Potrivit DNA, la începutul anului 2010, Gheorghe Ştefan a pretins de la directorul unei societăţi cu activitate în construcţii ca aceasta să sponsorizeze echipa de fotbal FC Ceahlăul Piatra Neamţ cu un procentaj de 3% din sumele pe care firma urma să le încaseze în baza unui contract încheiat cu Hidroelectrica SA - Sucursala Hidrocentrale Bistriţa, având ca obiect lucrări pe râul Siret. În schimbul banilor, Gheorghe Ştefan a promis că va interveni pe lângă funcţionari din conducerea Hidroelectrica. În temeiul solicitării lui Ştefan, în perioada 2010 - 2011, între FC Ceahlăul Piatra Neamţ şi societate au fost încheiate şapte contracte de reclamă şi publicitate în temeiul cărora au fost emise nouă facturi fiscale şi a fost achitată, suma de 998.000 lei, în condiţiile în care nu există niciun document privind executarea obligaţiilor asumate de prestator.


Gheorghe Ştefan are o condamnare definitivă de 6 ani închisoare în dosarul "Microsoft", din care a executat un an, fiind eliberat condiţionat în septembrie 2017. El mai are alte două condamnări, care nu sunt definitive, respectiv 8 ani şi 2 luni închisoare într-un dosar legat de fraudarea Companiei Naţionale Poşta Română şi 3 ani închisoare pentru finanţarea ilegală a PDL.

 

ANRP - despăgubiri

 

Dosar ANRP - şapte foşti membri ai Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor din cadrul Autorităţii urmăriţi penal


Pe 30 martie, procurorii anticorupţie au dispus începerea urmăririi penale faţă de foşti membri ai Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor din cadrul ANRP - Ingrid Zaarour (preşedinte), Remus Virgil Baciu (vicepreşedinte), Mihnea Remus Iuoraş (vicepreşedinte), Ingrind Mocanu, Constantin Cătălin Canangiu, Marko Attila Gabor şi Theodor Cătălin Nicolescu -, acuzaţi de săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu, în legătură cu acordarea unor despăgubiri pentru un teren a cărui valoare a fost mult supraevaluată.


De asemenea, au fost puşi sub acuzare experţii evaluatori Gheorghe Vişoiu şi Doina Tudose, pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu.


Conform DNA, la 14 octombrie 2008, suspecţii Ingrid Zaarour, Remus Virgil Baciu, Mihnea Remus Iuoraş, Ingrind Mocanu, Constantin Cătălin Canangiu, Marko Attila Gabor şi Theodor Cătălin Nicolescu au aprobat, cu încălcarea legii, raportul de evaluare întocmit de Doina Tudose, evaluator la o societate, pentru un teren care a făcut obiectul unui dosar de despăgubire, deşi se impunea trimiterea dosarului spre reevaluare.

 

Terenul în suprafaţă de 1.250 mp a fost evaluat la valoarea de 9.492.800 lei (2.638.800 euro la cursul de schimb de la acea dată), de trei ori mai mult decât valoarea reală a terenului, arată procurorii.

 

Control la DNA

 

Control la DNA; concluzia IJ, activitatea managerială a conducerii a fost eficientă

 

Inspectorul şef al Inspecţiei Judiciare a semnat, pe 3 iulie, ordinele pentru efectuarea controalelor privind eficienţa managerială la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Direcţia Naţională Anticorupţie - Structura centrală. Cele două controale au fost incluse în calendarul de activităţi aferent anului în curs ca urmare a propunerii ministrului Justiţiei, Tudorel Toader, concluziile rapoartelor de control urmând să fie înaintate Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).


Controlul la DNA a început pe 17 iulie, urmând să se desfăşoare până pe 11 august. Ulterior s-a decis prelungirea verificărilor până pe 25 august, având în vedere că volumul de activitate real îl depăşea pe cel previzionat de inspectori.


Pe 31 august, ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, afirma că se încearcă blocarea raportului Inspecţiei Judiciare în cazul controlului efectuat la DNA, în condiţiile în care în CSM s-ar pregăti o evaluare la nivelul instituţiei de control şi revocarea conducerii.

 

La începutul lunii septembrie, mai multe note şi memorii pe tema controlului efectuat de Inspecţia Judiciară la DNA au fost depuse la CSM. Potrivit purtătorului de cuvânt al instituţiei, Ştefan Lucaciuc, o notă a fost trimisă de inspectorul Elena Rădescu, o alta de către ea şi două colege din echipa de control care îi susţin punctul de vedere, iar o a treia de ceilalţi membri ai echipei care a efectuat verificările la DNA.


La CSM a fost înregistrat, anterior, un memoriu transmis de DNA, care se referă la aceeaşi acţiune de control. Există, de asemenea, şi un punct de vedere al inspectorului şef al IJ pe marginea procesului verbal ce conţine concluziile preliminare ale verificărilor efectuate.


Secţia pentru procurori a CSM a stabilit, pe 7 septembrie, ca analiza memoriilor şi notelor transmise de Laura Codruţa Kovesi, de coordonatorul şi de membrii echipei care a făcut controlul la DNA, să fie făcută în acelaşi timp cu discutarea raportului de control al Inspecţiei Judiciare.

 

Inspecţia Judiciară a anunţat, pe 26 septembrie, că a finalizat raportul privind rezultatele controlului, precizând că acesta a fost transmis DNA pentru a formula obiecţii până pe data de 2 octombrie.


Pe 5 octombrie, Inspecţia Judiciară a transmis Secţiei pentru procurori a CSM raportul privind rezultatele controlului managerial desfăşurat la DNA. În ziua următoare, DNA a transmis, printr-un comunicat, că dezaprobă modul în care conducerea Inspecţiei Judiciare a gestionat datele din raportul de control, menţionând că în spaţiul public au apărut informaţii prezentate ca fiind concluzii ale raportului, în condiţiile în care documentul nu era finalizat.


Începând din 12 octombrie, toate părţile implicate - membrii echipei de control, conducerea Inspecţiei Judiciare şi procurorul şef al DNA - au fost audiate în cadrul Secţiei pentru procurori a CSM, unde şi-au putut expune punctele de vedere cu privire la modul în care s-a desfăşurat controlul.


Secţia pentru procurori a CSM a aprobat pe 26 octombrie, cu observaţii, raportul Inspecţiei Judiciare privind controlul efectuat la DNA, concluzia fiind că activitatea managerială a conducerii a fost eficientă.


De asemenea, CSM a dispus efectuarea unui control la DNA în vederea remedierii deficienţelor constatate la nivelul Secţiei de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie, prin care să se verifice situaţia cauzelor mai vechi de un an de la data primei sesizări, precum şi situaţia cauzelor repartizate spre soluţionare procurorilor Doru Ţuluş şi Mihaiela Iorga Moraru.

 

Secţia pentru procurori a dispus şi excluderea din conţinutul raportului a aspectelor care fac obiectul unor sesizări din oficiu ale Inspecţiei Judiciare privind comiterea unor potenţiale abateri disciplinare.


"Au fost respinse observaţiile conducerii Inspecţiei Judiciare, acestea din urmă neavând rolul de armonizare a unor aspecte neunitare ale raportului. De asemenea, odată cu adoptarea raportului au fost admise o parte dintre obiecţiunile formulate de către unitatea de parchet supusă controlului", a mai anunţat CSM.


Secţia pentru procurori a formulat şi o serie de propuneri de natură a clarifica aspectele insuficient analizate în cuprinsul raportului de control, dar şi aspecte ulterioare apărute în spaţiul public. S-a decis inclusiv verificarea aspectelor apărute în spaţiul public cu privire la existenţa unor înscrisuri olografe preconstituite şi care au putut forma obiectul unor analize separate ale inspectorilor judiciari. În plus, s-a dispus verificarea aspectelor apărute în spaţiul public cu privire la analizarea altor dosare decât cele aferente perioadei 2016 - 1 iulie.


Secţia pentru procurori a mai hotărât evaluarea declaraţiilor luate procurorilor care nu mai activează în DNA prin compararea cu declaraţiile tuturor procurorilor care în prezent îşi desfăşoară activitatea în cadrul Secţiei judiciare. Totodată, s-a dispus efectuarea, în termen de 6 luni, a unui control la Secţia Judiciară a DNA, care să includă o analiză detaliată cu privire la situaţia achitărilor definitive în perioada 2016 - semestrul I 2017, în raport de data sesizării primei instanţe şi momentul pronunţării soluţiei definitive.


Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a afirmat că el este cel care va formula concluzia raportului întocmit după control, adăugând că, în condiţiile în care opiniile membrilor comisiei de control au fost împărţite, lui îi revine rolul de "a înclina balanţa" către o concluzie finală.


Întrebat dacă, în ipoteza în care va ajunge la concluzia că procurorul şef al DNA trebuie schimbat din funcţie, crede că va putea să-l convingă pe preşedintele Klaus Iohannis de necesitatea unei asemenea decizii, ministrul a răspuns: "Nici într-un caz, într-o atare ipoteză, ministrul Justiţiei nu se duce să convingă, argumentele pro sau contra trebuie să convingă".

 
 
 

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: [email protected]

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2019 Revista 22