Pe aceeași temă
Cei patru noi vicepreședinți aleși astăzi prin vot secret în cadrul Adunării Generale sunt academicienii Marius Andruh, Nicolae-Victor Zamfir, Mircea Dumitru și Răzvan Theodorescu. Noul secretar general al Academiei Române este academicianul Ioan Dumitrache, anunță Academia într-un comunicat de presă.
Amintim că președinte al Academiei Române a fost ales, pe 5 aprilie 2022, pentru al doilea mandat consecutiv, Ioan Aurel Pop.
Cei patru vicepreședinți aleși astăzi, Marius Andruh, Nicolae-Victor Zamfir, Mircea Dumitru și Răzvan Theodorescu, alături de secretarul general, Ioan Dumitrache, vor alcătui Biroul Prezidiului. Conform Statutului Academiei Române, Biroul Prezidiului este organul executiv și conduce activitatea instituției între întrunirile Prezidiului, explică instituția, care precizează că “organul suprem de conducere a Academiei Române este Adunarea Generală”.
*****
Academician Marius Andruh, membru titular al Academiei Române, din 2009 (membru corespondent din 2001), președintele Secției de Științe Chimice a Academiei Române, profesor universitar la Facultatea de Chimie de la Universitatea din București.
Domnul Academician Marius Andruh s-a născut în localitatea Smeeni, judeșul Buzău. Este absolvent al Colegiului Național „B.P. Hasdeu” din Buzău (1973) și al Facultății de Chimie a Universității din București, Secția Chimie anorganică (1979).
După efectuarea unui stagiu de trei ani (1979-1982) la IPRS-Băneasa, a funcționat, până în anul 1984, la Institutul de Chimie Fizică din București. În anul 1988 a obținut titlul de doctor în chimie. Și-a continuat specializarea la Paris (1991) și Göttingen ca bursier Alexander von Humboldt (1992-1993). Între 1994 și 1996 a fost profesor asociat la Universitatea Québec din Montreal. Din 1996 este profesor și, din anul 2004, Șeful Departamentului de Chimie anorganică al Facultății de Chimie din cadrul Universității din București, o încununare a activității începute în anul 1984 în această universitate de prestigiu. (Sursa: Universitatea Politehnica București)
Academician Nicolae Zamfir, membru titular al Academiei Române din 2015 (membru corespondent din 2006). S-a născut la Brașov la data de 25 martie 1952.
Nicolae Victor Zamfir a absolvit liceul Andrei Șaguna din Brașov (1971. A urmat apoi Facultatea de Fizică a Universității din București pe care a terminat-o cu Diploma de Merit (1971-1976). A predat fizica la liceul Ion Neculce din București unde a lucrat începând cu 1976.
În 1978 a fost angajat prin concurs ca fizician la IFA. În 1984 a obținut titlul de doctor în fizică cu lucrarea "Determinarea și evaluarea parametrilor de structură pentru nuclee depărtate de stabilitate" având coordonator științific pe prof. dr. Marin Ivașcu (director IFA).
În Germania lucrează doi ani (1990-1992) cu prof. dr. von Brentano, director al Institutului de Fizică Nucleară al Universității din Köln. Aici studiază formele octupolare din nuclee.
În 1992 pleacă în SUA la Brookhaven National Laboratory, Upton, New York. Aici lucrează în cadrul grupului de structură nucleară la High Flux Beam Reactor.
În anul 1997 ajunge profesor cercetător la Universitatea Yale, New Haven, Connecticut, USA, lucrând în Laboratorul de structură nucleară Wright până în 2004.
În 2004 revine în țară și ocupă postul de director general al Institutului Național de Fizică și Inginerie Nucleară "Horia Hulubei". Din această poziție s-a ocupat de dezvoltarea unuia dintre cele mai importante proiecte științifice din România: ELI-NP. (Sursa: Wikipedia)
Academician Mircea Dumitru este doctor în filosofie al Tulane University (New Orleans, Louisiana) din anul 1998 cu o teză despre modalitate şi incompletitudine.
Este, de asemenea, doctor în filosofie al Universităţii din Bucureşti, cu o teză despre neo-fregeanism şi neo-russellianism în semantica atribuirii de atitudini propoziţionale şi a referinţei directe. Este specializat în logică filosofică, filosofia limbajului şi metafizica analitică a modalităţii.
Prof.univ.dr. Mircea Dumitru a publicat peste 50 de articole în reviste de specialitate şi capitole pe teme ca logică modală, teorii despre adevăr, semnificaţie, raţionalitate, filosofia lui Wittgenstein, logică contemporană (Quine, Kripke, Kit Fine), realism, esenţialism, relativism. Competenţele sale de predare şi cercetare acoperă domeniile logicii filosofice, logicii simbolice, filosofiei limbajului, metafizicii modalităţilor, epistemologiei, filosofiei minţii şi a conştiinţei.
De asemenea, a tradus în limba română lucrări de Nozick, Nagel, Wittgenstein, Quine, Forbes, Kripke. Prof.univ.dr. Mircea Dumitru este Rector al Universităţii din Bucureşti din 2011 şi membru al Academiei Române din 2014. În perioada 2011 – 2014 a fost Preşedintele Societăţii Europene de Filosofie Analitică.
(Sursa: Universitatea București)
Academician Emil Răzvan Theodorescu (n. 22 mai 1939) este un istoric de artă și politician român, membru titular al Academiei Române (din 2000) și vicepreședinte al acesteia (din 20 aprilie 2018[1]). A fost senator din partea PSD în legislatura 2000-2004 și ministru al culturii.
La data de 9 februarie 1990, Răzvan Theodorescu a fost numit în funcția de președinte al Radioteleviziunii Române.[2] A fost criticat pentru manipulările proferate de Televiziunea Română sub directoratul său, în legătură cu mineriada din iune 1990.[
La 14 decembrie 2004 a fost numit în funcția de membru în Colegiul Național al Institutului Revoluției Române din Decembrie 1989.
În ianuarie 2007 a fost ales membru în două academii din sud-estul Europei: Academia albaneză și Academia macedoneană.
În 2008 a fost desemnat ambasador al Alianței Civilizațiilor pentru România.
Este membru al Academiei Oamenilor de Știință din România (AOSR).
Răzvan Theodorescu este laureat al Premiului Herder (1993) și a fost distins cu Ordinul Național „Pentru Merit” în grad de Comandor. (Sursa: Wikipedia)
