Pe aceeași temă
Măsurile sunt contestate de specialiști, patronate, sindicate, primari, președinte, care avertizează asupra riscurilor și încălcării tuturor regulilor fiscale. Cu o gaură la buget de 5,2 miliarde de lei.
„Revoluția fiscală” pe care vrea să o facă Guvernul, amânată vineri pe motiv că nu s-au dat toate avizele necesare, ar fi trebuit să se producă luni. Luni a fost amânată din nou pentru miercuri la orele 15.00. Miercuri, guvernul a revenit și a anunțat că ședința a fost mutată cu două ore mai devreme.
În urmă cu două săptămâni, ministrul Finanţelor, Ionuţ Mişa, a prezentat în Guvern noile măsuri fiscale privind impozitarea salariilor, anunţând că angajatorii vor plăti o „contribuţie asiguratoare pentru muncă” de 2,25%, care va acoperi riscurile de şomaj, accidente, concediu medical, creanţe salariale. Măsurile sunt contestate de președinte, sindicate și patronate deopotrivă, primari, specialiști și consiliile care ar fi trebuit să-și dea avizul. Preşedintele Klaus Iohannis a criticat Executivul pe această temă, lansând caracterizarea deja devenită celebră: o mega-țopăială fiscală.
Ce măsuri sunt avute în vedere
Mişa a vorbit despre reducerea impozitului pe venit de la 16% la 10% pentru veniturile din salarii, precum şi pentru unele pensii, pentru chirii, dobânzi, activităţi agricole.
„Astfel, avem azi 4,85 de milioane de salariaţi care vor plăti un impozit mai mic pe veniturile din salarii. Sunt 10 milioane de români care au depozite bancare şi care vor plăti, astfel, un impozit mai mic pe dobânzi, sunt peste 250.000 de pensionari care au pensii mai mari de 2.000 de lei şi care vor plăti, după această modificare, un impozit redus pe suma care depăşeşte acest prag de 2.000 de lei, sunt peste 500.000 de cetăţeni care vor plăti un impozit mai mic pe veniturile din activităţile independente sau din drepturile de autor, inclusiv o mare parte dintre jurnalişti. Toţi românii care au închiriat o locuinţă, un teren sau alte bunuri vor plăti de asemenea un impozit redus pe chiria primită. De asemenea, toţi românii şi firmele care desfăşoară activităţi agricole vor plăti un impozit redus de 10% pentru veniturile obţinute”, a spust ministrul Finanţelor.
El susține că, totodată, că vor creşte cu 60% deducerile personale pentru românii cu salarii mici: ”Astfel, pentru cei cu salariul minim, suma scutită de impozit va creşte de la 300 de lei la 510 lei, iar în cazul celor care au copii sau alte persoane în întreţinere se mai adaugă o sumă de 160 de lei pentru fiecare copil faţă de 100 de lei în prezent.”
Ionuţ Mişa a vorbit şi despre reducerea contribuţiilor sociale şi trecerea acestora în dreptul salariaţilor, el spunând că acestea scad cu două puncte procentuale, de la 39,5 la 37,25.
„Din totalul de 22,75% contribuţii plătite în dreptul firmei, 20 de puncte procentuale trec în dreptul salariatului. În totalul din salariul brut, 35% vor fi contribuţii plătite de angajator în numele salariatului (...) Contribuţiile rămase în sarcina angajatorului, respectiv 2,75%, scad de asemenea la 2,25% şi vor acoperi riscurile de şomaj, accidente, concediu medical, creanţe salariale. Toate acestea vor fi cuprinse într-o singură contribuţie, care se va numi contribuţie asiguratoare pentru muncă”, a afirmat ministrul.
Mişa a adăugat că o altă simplificare este legată de reducerea numărului de contribuţii plătite în prezent de salariat şi angajator, de la 9 la 3: contribuţia pentru pensie (CAS) plătită pentru salariat, contribuţia pentru sănătate (CASS) plătită pentru salariat, contribuţia asiguratoare pentru muncă suportată de către angajator.
Cei care desfăşoară activităţi independente nu vor mai plăti contribuţii sociale la nivelul veniturilor din aceste activităţi, ci la nivelul salariului minim pe economie.
În ceea ce priveşte persoanele juridice, Mişa a precizat că, pentru 450.000 de firme care au o cifră de afaceri de sub un milion de euro, se va institui un impozit de 1% pe cifra de afaceri, faţă de impozitul de 16% pe profit.
„Firmele corecte nu vor mai avea de suferit din cauza celor care fac evaziune. Agenţii economici nu vor mai putea fi cercetaţi penal în cazul unei fraude pe lanţul de TVA decât dacă există probe materiale că respectivul agent economic a intrat în contact cu firmele evazioniste”, este o altă măsură prezentată de Ionuţ Mişa.
Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a declarat vineri că angajatorii care nu plătesc contribuţiile angajaţilor după intrarea în vigoare a ordonanţei de urgenţă privind transferul acestor contribuţii în sarcina salariaţilor se vor face vinovaţi de infracţiune. Liderul social-democrat a susţinut că acest lucru va fi prevăzut în ordonanţa care urmează să fie adoptată de Guvern sau dacă nu, într-o lege ulterioară.
Consiliul fiscal, aviz negativ pe măsurile guvernului. Ionuț Dumitru: golul la buget ar fi de 5,2 miliarde de lei
Consiliul Economic şi Social, dar și Consiliul Fiscal au dat un aviz negativ proiectului privind noile prevederi fiscale, numai că aceste avize sunt consultative.
http://revista22online.ro/70267091/consiliul-fiscal-aviz-negativ-pe-msurile-guvernului-ionu-dumitrugolul-la-buget-52-mld-lei.html
”Noi nu putem certifica astazi, cu datele pe care le avem, ca aceste masuri nu afecteaza tintele bugetare pe termen mediu. Atentie, tinte bugetare pe care guvernul le-a asumat!”, avertizează Ionuț Dumitru, președintele Consiliului fiscal, cel care a adat aviz negativ proiectului. ”Impactul bugetar generat de reducerea impozitului pe venit de la 16-10 este foarte mare, aproape 13 miliarde lei anual, pentru ca, pe lângă reducerea impozitul pe salarii, sunt afectate si alte forme de venit – pensii, activitatii agricole, dobânzi, activitati independente. Și acolo impactul este destul de mare pentru ca guvernul vrea sa faca in același timp o relaxare fiscala, pe care nu o inteleg ca logica ideologica de stinga si cred ca nu este deloc echitabila, la PFA si microintreprinderi. Se creeaza astfel doua breșe majore, pierderile de venituri la buget pentru activitatile independente ar fi de vreo 600 si ceva de milioane, in conditiile in care astazi incaseaza cam 800 de milioane”, spune specialistul.
”Daca ne uitam la intregul pachet de masuri, impactul net este de vreo 5,2 miliarde pierdere de venituri. Ministerul de finante spera sa acopere acest gol prin masura de TVA split si prin reducerea contributiilor transferate la Pilonul 2 de pensii. Dupa parerea noastra este prematur sa ne gindim ca TVA split va aduce miliarde la buget, mai ales ca e neclar, iar cea cu pilonul 2 nu e legiferata si nu e clar cum se va aplica. De unde le acoperi?”, se întreabă Ionuț Dumitru.
Ce spun specialiștii
Ultimele modificări ale Codului Fiscal vor afecta companiile cu afaceri de sub un milion de euro care au profituri mici, vor pune presiune pe costuri în special în cazul firmelor cu mulţi angajaţi şi vor accentua problema de sustenabilitate a programului de guvernare.
Aceste măsuri accentuează problema sustenabilităţii programului de guvernare, în condiţiile diminuării veniturilor bugetare şi a creşterii cheltuielilor, consideră economistul Aurelian Dochia. „Ultimele măsuri merg în direcţia programului de guvernare pe care Guvernul îl urmăreşte cu perseverenţă. Mai mulţi economişti, printre care şi eu, şi-au exprimat opinia cu privire la problema de sustenabilitate a acestui program, în condiţiile în care sunt luate măsuri atât în ceea ce priveşte creşterea cheltuielilor bugetare, cât şi de reducere a impozitării şi de diminuare a veniturilor bugetare. Totodată, nu văd nici pentru 2018 semne că această problemă de sustenabilitate va fi rezolvată”, a declarat Dochia, pentru News.ro.
Creşterea salariului minim va obliga companiile să regândească grila de salarizare, ceea ce ar putea reprezenta o problemă semnificativă pentru firmele cu mulţi angajaţi, consideră secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), Cristian Pârvan. ”Creşterea salariului minim determină firmele să facă ceva în legătură cu toată grila de salarizare. (...) Creşterea salariului minim va pune presiune pe costuri în cazul firmelor cu mulţi angajaţi. Firmele din producţie au deja o presiune pe costuri venită odată cu scumpirile din acest an la energie şi carburanţi”, a afirmat Pârvan. În plus, impunerea unui impozit de 1% din cifra de afaceri, în cazul companiilor cu o cifră de afaceri mai mică de un milion de euro, va reprezenta o povară în cazul companiilor cu o marjă mică a profitului, consideră Pârvan.
Unele măsuri fiscale anunţate de autorităţi, cum ar fi reducerea cotei de impozit pe venit la 10%, au un impact potenţial pozitiv pentru mediul de afaceri, dar există semne de întrebare în privinţa sustenabilităţii bugetare a acestor iniţiative, potrivit unui comunicat publicat de compania de consultanţă PwC România.
Reducerea cotei de impozit pe venit la 10% s-ar aplica atât la veniturile salariale, precum şi la veniturile din pensii, chirii, dobânzi, activităţi agricole, venituri independente şi drepturi de autor. Alte măsuri benefice le reprezintă menţinerea plafonului la plata CAS pentru persoanele fizice autorizate, precum şi creşterea deducerilor personale pentru cei cu venituri mici, potrivit PwC.
„Desigur, astfel de măsuri sunt de salutat, însă mediul de afaceri are semne de întrebare în privinţa sustenabilităţii bugetare a unor astfel de iniţiative, având în vedere faptul că, în expunerea de motive privind acest pachet legislativ, se menţionează fapul că acestea vor genera o scădere a veniturilor bugetare cu până la 5 miliarde de lei în 2018. România are deja una dintre cele mai mici ponderi a veniturilor fiscale în PIB dintre statele membre UE, iar încasările bugetare sunt dependente în mod disproporţionat de veniturile din impozite şi taxe indirecte – TVA şi accize, care sunt până la urmă taxe pe consum şi deci puternic pro-ciclice”, a declarat liderul Departamentului de Consultanţă Fiscală şi Juridică din cadrul PwC România, Mihaela Mitroi.
Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR) nu este de acord cu creşterea fiscalităţii asupra IMM-urilor generate de noua contribuţiei asiguratoare pentru muncă de 2,25%, plătită de angajator, deoarece consideră că valoare totală a contribuţiei asiguratoare pentru muncă de 2,25% creşte fiscalitatea cu 0,5% pentru majoritatea IMM-urilor şi, în plus, contribuţia asiguratoare pentru muncă nu are o destinaţie clară.
„Unul din efectele acestei măsuri este că vor fi generate costuri privind achiziţionarea/modificarea noilor softuri contabile. De asemenea, se produce o bulversare a mediului de afaceri şi, în special, a IMM-urilor privind predictibilitatea sarcinilor fiscale”, a declarat luni, într-o conferinţă de presă, preşedintele CNIPMMR, Florin Jianu.
Avertismentele lui Iohannis : Guvernul a luat-o pe arătură
Intr-o conferinta de presa, presedintele Iohannis a criticat in termeni extrem de duri masurile fiscale ale guvernului PSD-ALDE. " Nu e vorba de o revolutie fiscala ci de o bulversare fiscala. Am rugat guvernul sa termine cu aceasta topaiala fiscal- bugetara". Seful statului a spus ca faimoasa marire salariala se reduce la 3 lei pentru salariile medii.
Presedintele Klaus Iohannis a tinut joi o declaratie publica in care a criticat extrem de dur “bulversarea fiscala” pe care o pregateste Coalitia PSD-ALDE si Guvernul, spund ca este "caraghios" ca aceasta "revolutie fiscala" aduce 3 lei in plus la salariul mediu. "De ce este nevoie de aceasta mega-topaiala fiscal-bugetara?", a intrebat presedintele. Seful statului a acuzat si ca investitiile publice au scazut “nepermis de mult” si ca, in ce priveste colectarea, aceasta a scazut la un minim istoric de 25%.
Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, joi, că pachetul de măsuri fiscale anunţat de Guvern nu reprezintă „clamata revoluţie fiscală şi se transformă într-o bulversare fiscală". El a spus că acum câteva luni, la învestirea Guvernului, a cerut un lucru simplu - să termine cu această ţopăială fiscală, iar acest lucru nu s-a întâmplat. "Marea revoluţie fiscală aduce unui om încă 3 lei în plus, este caraghios. Promisiunea PSD-ALDE că va creşte salariul este falsă", a spus Iohannis.
„Solicit coaliţiei aflate la guvernare, PSD şi ALDE, să dea dovadă de responsabilitate şi să renunţe la acest tip de politică fiscală care generează neîncredere, incertitudine şi, în definitiv, nu ajută pe nimeni. Iar, în legătură cu măsurile economice propuse, recomand prudenţă la nivelul deciziei politice şi guvernamentale, fiindcă nu îmi doresc şi nimeni nu îţi doreşte o politică de azi pe mâine”, a declarat Iohannis, la Cotroceni.
El a spus că România are nevoie de o politică ce rezolvă problemele nu astăzi şi poimâine apar mai grave, ci are nevoie de o politică să rezolve problemele românilor pentru un viitor previzibil, de o politică sustenabilă.
De asemenea, Iohannis a avertizat „decidenţii politici" să aibă grijă şi să judece la rece, ca să nu bage România şi pe români într-o aventură fiscală cu final trist: "De aceea, avertizez la modul cel mai serios decidenţii politici să aibă grijă şi să judece clar, la rece, ca să nu bage România şi pe români într-o aventură economică fiscală, cu final trist".
Cartel Alfa și CNSLR Frăția, grevă generală! Guvernul, să dea un pas înapoi! Uzinele Dacia, în stradă, cu acordul patronatului
Cartel Alfa spune că "greva generala este sanctiunea fireasca ce trebuie aplicata politicienilor aflati la guvernare care impun si insista cu o agenda de masuri fiscale in contradictie cu angajamentele pe care si le-au asumat fata de lucratori, respinse deopotriva de reprezentantii lucratorilor si ai angajatorilor" .
Reprezentantii sindicatului sustin ca din calculele lor salariatii sunt principalele victime ale manipularii politice numite "transferal contributiilor".
"Marii perdanti sunt atat salariatii din mediul economic, care risca sa le fie diminuate veniturile nete printr-o aplicare discretionara a masurii de catre angajatori, cat si salariatii bugetari, care au avut ocazia sa inteleaga ca marea crestere salariala, prin schimbarea definitiei salariului, este doar o mare scamatorie politicianista", spun reprezentantii Cartel Alfa.
Potrivit acestora, cateva dintre consecintele grave ale acestor masuri vor fi:
- scaderea salariilor, in principal in mediul privat, prin aplicarea discretionara de catre angajator a acestui transfer,
- plasarea in intregime a responsabilitati intretinerii sistemelor publice de protectie sociala pe umerii angajatilor;
- o marire ulterioara de contributii va fi suportata doar de angajati,
- distrugerea unui model social european echilibrat, construit in zeci si zeci de ani de dialog social, negocieri colective si lupta sustinuta pentru drepturi sociale,
- bulversarea unui intreg sistem economic, fara un beneficiu real, si o presiune extraordinara pe un sistem administrativ care nu are capacitatea de a face fata,
- haos legislativ, prin necesitatea modificarii unei intregi legislatii secundare care sa corespunda cu noul model fiscal,
- deteriorarea si reducerea numarului serviciilor publice de sanatate prin efectul nealocarii de la bugetul statului a sumelor corespunzatoare scutirilor de contributii pentru anumite categorii.
"Cerem imperativ Guvernului sa faca un pas inapoi cat inca mai este posibil, sa renunte la transferul contributiilor si sa nu se proiecteze un buget de stat pentru anul viitor bazat pe aceasta actiune. Solutia nu o reprezinta distrugerea unui intreg model social, functional in toate tarile europene si in toate tarile civilizate ale lumii care au un sistem de securitate. Nu este necesar sa modificam o intreaga realitate sociala pentru a se potrivi cu o anumita ambitie a unui ministru, ci invers, actul de guvernare trebuie calibrat la nevoile societatii", transmite Bogdan Hossu, presedintele CNS "Cartel ALFA".
CNSLR - Fratia a decis inceperea procedurilor in vederea declansarii grevei generale in economia nationala, unul dintre motive fiind scaderea tuturor salariilor si pierderea de locuri de munca din cauza trecerii platii contributiilor sociale de la angajator la angajat.
Întrebat despre greva anunțată de CNSLR Frăția, președintele PSD, Liviu Dragnea a dat ca exemplu uzinele Dacia, unde a fost cu liderul ALDE, Călin Popescu Tăriceanu. „Am avut o discuție foarte serioasă cu conducerea acelei companii, care e o companie uriașă, și i-am întrebat foarte deschis dacă au vreo problemă cu transferul contribuțiilor. Mi-au spus că n-au nicio proble ă. Nu au de gând să micșoreze salariile nete pentru niciun angajat”, a declarat Liviu Dragnea, joi, aflat la Deva alături de premierul Mihai Tudose. „Și niciun om de afaceri normal la cap și de bună-credință nu își va permite să se folosească de această modificare pentru a scădea salariul angajatului. Cum îl poate păcăli? Toată lumea știe și va fi explicat în perioada viitoare că salariul net n-are cum să fie scăzut și angajatorul plătește mai mult”, a spus Liviu Dragnea.
Spre marea lui surpriză, Uzinele Dacia intră în grevă exact din acest motiv: „În primul rând, vrem să trezim membrii noştri de sindicat, vrem să îi sensibilizăm în ceea ce priveşte trecerea contribuţiilor de la angajator la angajat, lucru care ne nemulţumeşte total”, a declarat Ion Iordache, vicepreședintele Sindicatului Autoturisme Dacia. Angajatii de la Dacia anunta o greva marti, 7 noiembrie, pentru a protesta fata de trecerea contributiilor de la angajator la angajat, dar si pentru a cere urgentarea constructiei autostrazii Pitesti - Sibiu. Sindicaliştii anunţă un mare miting la care sunt aşteptaţi să participe aproape 10.000 de angajaţi din industria auto.
„Mai avem o temă care este foarte importantă pentru noi, revenirea la contractul colectiv de muncă de ramură, vrem modificarea legii şi să se stipuleze obligativitatea negocierii şi încheierii acestui contract”, a spus Ion Iordache. „A treia temă a mitingului nostru este urgentarea construcţiei autostrăzii Piteşti-Sibiu, considerăm că este vitală pentru industria auto şi industria din Muntenia. Nu ne explicăm permanenta tergiversare a acestui lucru”, a mai punctat sindicalistul.
Confederația sindicală CNSLR Frăția a anunțat, joi, la rândul ei, că strânge semnături de la cei peste 500.000 de membri pentru a declanșa o grevă generală. Sindicaliştii se tem că salariile vor scădea de anul viitor atât la stat, cât şi la privat. Principalul motiv de nemulțumire este trecerea plăţii contribuţiilor sociale de la angajator la angajat, ceea ce va duce, conform CNSLR Frăția, la scăderea tuturor salariilor şi pierderea unor locuri de muncă.
„Încercăm să aflăm, totuși, ce se află în spatele acestei acțiuni, pentru că este pentru prima dată când se măresc salariile într-un mod serios pentru toată lumea, salariul minim este mărit în fiecare an, cash-ul pe care angajatul îl duce acasă este mai mare, contribuția la pensie va crește de 2,5 ori cel puțin și apar nemulțumiri!”, a comentat Liviu Dragnea. „Guvernul a discutat foarte mult cu mai multe sindicate și una spun la întâlnire când sunt mai mulți, alta spun când sunt în discuții particulare”, a adăugat liderul PSD.
Primarii, nemulțumiți și ei de „revoluția fiscală”, s-au întâlnit cu Tudose și Dragnea. Tudose le-a promis că le compensează pierderile cu bani de la bugetul țării
După sindicalişti, patronate şi ambasadorii străini, a venit rândul primarilor de municipii să îşi exprime nemulţumirea faţă de proiectul care prevede trecerea contribuţiilor de la angajator la angajat. Veniturile primăriilor vor scădea și cu 20%, au spus ei.
revista22online.ro/70267183/revoluia-fiscal-miercuri-n-guvern-ce-au-promis-dragnea-i-tudose-primarilor-nemulumii.html
Reducerea impozitului pe venit de la 16% la 10% ar lăsa primăriile fără miliarde de lei, pentru că bugetele locale sunt constituite din impozitele pe salarii. Spre exemplu, la București, unde bugetul este de 3 miliarde de lei, aplicarea măsurile fiscale anunțate de guvern ar duce la o scădere a acestuia cu mai mult de un miliard de lei. Edilii se așteaptă la o scădere cu o treime a sumelor alocate invesițiilor, în urma acestor măsuri. Ei au cerut Guvernului să crească acea cotă din impozitul pe venit care rămâne la autoritățile locale de la 42%, cât este în prezent, până la aproximativ 70%, astfel încât bugetele locale să nu fie afectate.
Cu atât mai mult cu cât bugetele localităților sunt deja sub presiune, ca urmare a creșterii cheltuielilor salariale, și vor fi afectate și mai mult de măsurile care ar urma să intre în vigoare de anul viitor.
Primarii spun că transferul contribuţiilor se va vedea direct în bugetul administraţiilor pe care le conduc. ”Înseamnă o reducere a fondului de impozitare de aproximativ 40% după simulările noastre. Impozitul pe venitul global reprezintă cam jumătate din veniturile unui municipiu din România. Calculul arată că ne-ar scădea veniturile cu cel puțin 20%, veniturile proprii totale, în cazul în care această măsură va fi aprobată”, a spus Ilie Bolojan, primarul din Oradea și preşedinte executiv al Asociației Municipiilor din România, citat de Digi 24.ro.
revista22online.ro/70267140/revoluia-fiscal-contestat-i-de-primarul-capitalei-gabriela-firea-ar-fi-o-lovitur.html
„Am transmis și în cadrul ședinței AMR faptul că pentru toate primăriile de municipii, nu doar pentru Primăria Municipiului București, acest pachet de modificări fiscale nu va aduce lucruri bune, ci din contră. Dimpotrivă, pentru că vor fi bani mai puțini la buget, pentru investiții, ar fi o lovitură foarte mare pentru toate comunitățile, de aceea am solicitat și mă bucur că am primit un răspuns pozitiv și din partea premierului. O îmbunătățire a acestui proiect sau, dacă va rămâne în varianta actuală, stabilirea unui sistem de compensări”, a spus Gabriela Firea.
Firea, vicepreședinte al PSD nu este singurul nume din PSD care și-a exprimat criticile la adresea măsurilor fiscale. Eugen Teodorovici, președintele comisiei de buget-finanțe, cere Executivului să renunţe la adoptarea ordonanţei de urgenţă privind modificarea Codului Fiscal. Preşedintele Comisiei de buget-finanţe a Senatului susţine că asemenea schimbări trebuie promovate printr-un proiect de lege.
Hocus-pocus cu banii țării
După întâlnirea de marți de la guvern, primarul PSD de la sectorul 3, Robert Negoiță a spus că „Am plecat de la o concluzie realistă, că datorită scăderii impozitului pe venit de la 16% la 10% ne afectează bugetele locale. Am convenit că o să avem măsuri în compensare: anul viitor, 2018, nu vor scădea veniturile din impozitul pe venit sub nivelul anului 2017 și că se va umbla inclusiv la cotă, de la 41,75% va trece la 43%”, a spus Robert Negoiță. Compensările vor veni de la Guvern, a precizat edilul.
Primarul Aradului, Gheorghe Falcă, a spus, la rândul său, că edilii au cerut creșterea cotei din impozitul pe venit care rămâne la bugetele locale la 60%, de la 41,75%, dar că Guvernul a venit cu sume care să compenseze scăderea veniturilor, pornind de la 750 de lei pentru fiecare locuitor în cazul municipiilor și coborând la un total de 5.000 de lei în cazul comunelor. El a adăugat că în prima jumătate a anului viitor va avea loc o nouă întâlnire între primari și reprezentanții Guvernului.
