Pe aceeași temă
„Se află la terapie intensivă, se recuperează acum, a fost dezintubat şi respiră singur. Nu ştiam că va intra în operaţie, a fost atât de urgent, că medicii nu au mai stat să aştepte. A avut câteva complicaţii, a fost pe fondul stresului, ceva la colecist, dar s-a terminat cu bine. Noi am crezut că sunt probleme cardiace, dar inima a fost puternică, a rezistat şi asta este cel mai important. L-am văzut şi e bine, se recuperează“, a spus Luiza Șora pentru Adevărul.
Filosoful Mihai Şora, în vârstă de 101 ani, a fost operat, joi la Spitalul Elias, din cauza unor probleme la colecist, a precizat, pentru Mediafax, purtătorul de cuvânt al unităţii medicale, Silvius Negoiţă. "A fost o operaţie complicată pentru că de vină este şi vârsta, de 101 ani. Se recuperează", a mai spus medicul.
Reporterii agenţiei franceze de presă relatează atmosfera din jurul filosofului Mihai Şora, la protestele din Piaţa Victoriei, citând din diverse persoane care îi mulţumesc acestuia sau îi spun că reprezintă o inspiraţie:
„În timp ce, în noapte, la Bucureşti, manifestanţii strigă numele lui Mihai Şora, neiniţiaţii sunt surprinşi să descopere un scriitor de 101 ani, cu o siluetă firavă, care a devenit în câteva luni, portavocea mobilizării împotriva «abaterilor» guvernării. Șora se retrage adesea sub pălăria lui mare, cu bor negu, de la adorare şi de la camerele TV, dar nu e reticent când vine vorba de a-şi expune motivele pentru care s-a alăturat valului de proteste care acuză campania guvernului împotriva presupuselor abuzuri din justiţie. <<Sunt un cetăţean conştient nu doar de drepturile sale, ci şi de obligaţiile sale, pe care trebuie să le îndeplinesc când ţara e la răscruce de drumuri. Am venit aici pentru a fi alături de poporul meu care suferă şi care vrea ca justiţia să aibă întâietate>>, spune Mihai Şora în aplauzele mulţimii, în timpul uneia dintre manifestările care au avut loc aproape zilnic la Bucureşti şi în marile oraşe din România. Născut în noiembrie 1916, Şora şi-a realizat studiile în Franţa, iar apoi, între 1945 şi 1948, a lucrat ca cercetător la CNRS (Centre National de la Recherche Scientifique) de la Paris. În 1948, revine în ţara natală, devenită un satelit al Uniunii Sovietice, gândind să mai rămână doar zece zile. Regimul comunist îl va împiedica să plece din nou. Fiu al unui preot, într-o ţară care predica ateismul, a fost de mai multe constrâns să abandoneze munca sa ca scriitor şi publicist şi să se supună rigorilor regimului totalitar. ”Timp de ani, mărturisea el recent, am fost supravegheat, telefonul meu ascultat şi corespondenţa citită... Dosarele Securităţii (poliţia politică comunistă, n.r) care mă vizau erau copleşitoare”, scrie AFP citându-l pe filosof.
Când nu este în stradă, printre protestatarii #rezist, filosoful scrie pe pagina sa de Facebook, care a adunat peste 100.000 de urmăritori, mesaje plinde spirit și foarte bine conectate la realitatea alertă politică, dar pline, în același timp, de căldură umană, duioșie și umor subtil.
Ultima sa postare este de miercuri, înaintea votului pe moţiunea de cenzură.
foto France 24