Pe aceeași temă
Unii dintre membrii Secţiei de procurori a Consiliului Superior al Magistraturii au acţionat în mod neprofesionist şi au avut accente pronunţate de rigiditate şi de autoritarism în cadrul interviului susţinut de cei doi procurori propuşi de Mona Pivniceru pentru funcţia de procuror general şi de procuror-şef al DNA, Tiberiu Niţu şi Ioan Irimie, se arata intr-un comunicat al Ministerului Justitiei. In replica, CSM afirma intr-un comunicat ca procedura interviului a fost asumata de toti membrii CSM, ca acesta a fost public, iar obiectivitatea interviului, folosit incepind din 2006, "nu a fost pusa la indoiala" pina acum.
Mona Pivniceru i-a transmis joi preşedintelui Traian Băsescu cele două propuneri şi a publicat analiza comparativă a procedurilor care au avut loc la minister şi la CSM. Ioan Irimie şi Tiberiu Niţu au fost respinşi în urma audierilor dinSecţia pentru procurori a CSM.
În documentul publicat pe site-ul Ministerului Justiţiei, ministerul critică lipsa de unitate a membrilor Secţiei în cadrul procedurii şi chiar necunoaşterea de către unii dintre aceştia a tehnicilor minimale de interviu, ca procedură de selecţie a resurselor umane.
Potrivit MJ, unii dintre intervievatori au folosit în cursul interviului un ton inchizitorial, total inadecvat unui interviu la care participă magistraţi, ceea ce a condus la alterarea semnificativă a climatului de comunicare, fiind adresate întrebări 'în cascadă", confuze sau nerelevante.
In analiza interviurilor, MJ arata ca cei intervievati si intervievatorii au un rol egal, precizand ca, potrivit tehnicii interviului, pe parcursul acestuia, "intervievatorii trebuie sa mentina un usor ton de conversatie si sa creeze o atmosfera cat mai relaxata". Or, potrivit MJ, "in cadrul celor doua interviuri din Sectia de procurori a CSM, unii dintre membri au actionat in mod neprofesionist si au avut, contrar tehnicii de interviu, accente pronuntate de rigiditate si de autoritarism".
Totodata, ministerul precizeaza ca unii dintre membrii comisiei de la CSM au incercat sa puna in dificultate candidatii. Spre exemplu, "unii dintre intervievatori au folosit in cursul interviului un ton inchizitorial, total inadecvat unui interviu la care participa magistrati, ceea ce a condus la alterarea semnificativa a climatului de comunicare".
„Un alt aspect este acela că unii dintre membrii ai Secţiei pentru procurori au făcut, în cursul interviului, judecăţi personale sau remarci critice la adresa candidaţilor, deşi acestea sunt interzise conform literaturii de specialitate, una dintre ele situându-se aproape de limita deontologiei profesionale", se mai arată în document.
Totodata, au fost adresate "intrebari 'in cascada', confuze sau nerelevante, au fost formulate intrebari 'inchise' (cu raspuns de tipul da sau nu, care a fost solicitat chiar si in mod expres), unele dintre acestea fiind repetate cu obstinatie, dar si intrebari orientate, insinuante", sustine MJ, precizand ca, in unele cazuri, candidatii au fost intrerupti sau nu au apucat sa raspunda la intrebari pentru ca au fost intrerupti, intrebarile fiind reformulate sau inlocuite imediat cu alte intrebari.
MJ critica interviul din cadrul Sectiei de procurori a CSM pe motiv ca unul din membrii comisiei a folosit tehnici indirecte de minimalizare a competentei si cunostintei candidatilor prin folosirea unor "expresii insinuante" precum: "aveti idee?", "aveti vreo idee", "va intreb doar daca stiti", "haideti ca va spun eu […] ca sa vorbim in cunostinta de cauza", "trebuie sa stim despre ce vorbim", "vi le spun eu", "nu ne dati lectii", "o idee nu aveti?", "va spun eu ceva", "mai departe, ca trebuie sa fim corecti".
Din analiza exhaustivă a conţinutului celor două hotărâri prin care au fost avizate negativ propunerile formulate de ministrul justiţiei, MJ susţine că multe dintre aspectele reţinute nu au o bază reală sau o fundamentare detaliată.
„Cele mai multe constatări sunt fie nemotivate, fie rezultate din extrapolarea unui sau a unor elemente singuralre, unele dintre acestea fără corespondent în desfăşurarea procedurii", se mai arată în analiza ministerului.
Un exemplu oferit de MJ este ca in cadrul celor doua hotarari nu au fost analizate lucrarile depuse de cei doi candidati. Mai mult decat atat, interviul a fost centrat pe raspunsurile la intrebari si mai putin pe prezentarea proiectelor celor doi, se arata in analiza ministerului.
"In analiza celor doua propuneri nu s-au evidentiat aspectele pozitive referitoare la persoanele propuse, analiza fiind orientata numai spre aspecte negative", afirma ministerul cu privire la motivarile deciziilor CSM de respingere a celor doua propuneri pentru functiile de procuror general si procuror sef DNA.
Raspuns CSM: Procedura interviului este folosita din 2006 si nu a fost pusa la indoiala pina acum
Sectia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) precizeaza, intr-un comunicat de presa transmis vineri, ca audierile procurorilor Tiberiu Nitu si Ioan Irimie - propusi de ministrul Justitiei, Mona Pivniceru, pentru functia de procuror general si respectiv sef al Directiei Nationale Anticoruptie - au fost realizate in baza unei metodologii unitar asumate de toti membrii Sectiei, iar procedura interviului in fata Sectiei pentru procurori este utilizata din anul 2006, obiectivitatea acesteia nefiind pusa la indoiala.
Astfel, CSM arata in comunicatul de vineri ca "evaluarea propriei proceduri de catre Ministerul Justitiei, procedura de altfel neasumata normativ, nu contrabalanseaza intr-o maniera credibila motivarea hotararilor Sectiei pentru procurori" si apreciaza ca este "imperativ necesara" realizarea procedurii de numire in functiile de procuror general si procuror sef al DNA "intr-o modalitate simetrica cu cea prin care se realizeaza numirea presedintelui, vicepresedintelui si presedintilor de sectii ai Inaltei Curti de Casatie si Justitie", respectiv propunerile pentru functiile de procurori sefi sa fie initiate de Sectia pentru procurori a CSM.
CSM aminteste ca "la data de 17.09.2012 a fost declansata procedura de selectie pentru functiile vacante de procuror general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si de procuror sef al Directiei Nationale Anticoruptie, prin publicarea pe pagina de internet a Ministerului Justitiei a unui anunt privind procedura mentionata, care s-a desfasurat in conformitate cu Standardele de organizare si desfasurare a selectiei si Standardele de evaluare a interviului sustinut de candidati, publicate pe aceeasi pagina de internet".
Apoi, "in ziua de 27.12.2012, pe site-ul Ministerului Justitiei a fost publicat un document intitulat "Analiza comparativa a procedurilor care au avut loc la Ministerul Justitiei si la Consiliul Superior al Magistraturii, in cadrul procedurii de numire a procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si a procurorului sef al Directiei Nationale Anticoruptie"".
Astfel, referitor la continutul acestui document, Sectia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii face mai multe precizari:
- In scrisoarea transmisa la 21.09.2012 de Secretarul General al Comisiei Europene s-a aratat, cu privire la aceasta procedura, ca "trebuie sa fie credibila si pe deplin transparenta pentru a-i convinge pe cei mai buni posibili candidati sa se inscrie in competitie". Comisia a precizat, intre altele, ca aceasta inseamna ca procedura sa fie publica si sa implice conducerile Ministerului Public si Directiei Nationale Anticoruptie, sa se prevada un timp rezonabil pentru intregul proces de selectie si sa fie formalizata prin emiterea unui ordin minsterial.
- Sectia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a realizat interviul in baza unei metodologii unitar asumate de toti membrii Sectiei, pentru a verifica competentele profesionale in raport si de proiectele prezentate, precum si de aspectele profilului candidatului propus, tinand de abilitatile manageriale, rezistenta la stres, capacitatea de adaptare rapida, capacitatea de relationare si comunicare si celelalte criterii prevazute in Hotararea nr. 161/2011 a Sectiei pentru procurori.
- In toate celelalte situatii care vizeaza selectia magistratilor, atat pentru functii de executie, cat si pentru functii de conducere, procedurile sunt formalizate in cuprinsul unor regulamente, forma juridica ce este de natura a asigura atat publicitatea procedurii, prin publicare in Monitorul Oficial al Romaniei, cat si posibilitatea verificarii in justitie a conformitatii cu legislatia de nivel superior.
- Procedura interviului in fata Sectiei pentru procurori este utilizata din anul 2006, obiectivitatea acesteia nefiind pusa la indoiala.
- Interviul desfasurat in fata Sectiei pentru procurori a fost public, fiind totodata transmis online.
- Consideram ca evaluarea propriei proceduri de catre Ministerul Justitiei, procedura de altfel neasumata normativ, nu contrabalanseaza intr-o maniera credibila motivarea hotararilor Sectiei pentru procurori care reflecta masura in care candidatii au satisfacut criteriile de exigenta pentru functiile pentru care au fost propusi.
- In acord cu pozitia constanta din ultimii ani a Consiliului Superior al Magistraturii, Sectia pentru procurori apreciaza ca fiind imperativ necesara realizarea procedurii de numire in functiile de procuror general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si, respectiv, procuror sef al Directiei Nationale Anticoruptie intr-o modalitate simetrica cu cea prin care se realizeaza numirea presedintelui, vicepresedintelui si presedintilor de sectii ai Inaltei Curti de Casatie si Justitie, respectiv propunerile pentru functiile anterior mentionate sa fie initiate de Sectia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii.
