Pe aceeași temă
Anunțul a fost făcut vineri de ministrul Culturii, Bogdan Gheorghiu, care a precizat că notificarea va fi trimisă astăzi.
Vineri expiră termenul până la care Executivul se mai poate adresa UNESCO pentru a cere rediscutarea dosarului Roşia Montană în următoarea sesiune a Comitetului internaţional, în caz contrar dosarul nemaiputând fi inclus pe ordinea de zi a reuniunii Comitetului Patrimoniului Mondial UNESCO din această vară.
"În urma analizei şi consultărilor am luat decizia ca înscrierea zonei Roşia Montană în patrimoniul UNESCO să fie reluată. Notificarea va fi depusă azi", a anunțat Gheorghiu într-o conferință de presă.
El a spus că decizia a fost luată împreună cu premierul Ludovic Orban.
Ministrul a mai spus că de un an și jumătate, de când a fost oprită procedura, Ministerul Culturii nu a mai făcut nimic: "Noi suntem doar de 3 luni la guvernare. Încercăm să mișcăm lucrurile în ritmul în care e omenește posibil".
Gheorghiu a precizat că săptămâna viitoare va avea loc o întâlnire cu primarul localității Roșia Montană.
Mai multe organizaţii civice și lideri politici au cerut Guvernului reluarea procedurii de includere a zonei Roşia Montană în Patrimoniul Mondial, în condițiile în care în 1 februarie expiră termenul până la care Executivul se mai poate adresa UNESCO pentru a cere rediscutarea dosarului Roşia Montană în următoarea sesiune a Comitetului internaţional, în caz contrar dosarul nemaiputând fi inclus pe ordinea de zi a reuniunii Comitetului Patrimoniului Mondial UNESCO din această vară.
În iunie 2018, Comitetul Patrimoniului Mondial a decis amânarea înscrierii Roşiei Montane în Patrimoniul UNESCO, la solicitarea Guvernului Dăncilă, care a invocat arbitrajul internaţional în curs.
Ministrul de atunci al Culturii George Ivașcu susținea atunci că o decizie privind amânarea procesului de includere a Roșiei Montane în Patrimoniul UNESCO ar fi trebuit luată de CSAT, iar Guvernul și-a asumat responsabilitatea acestui demers în vederea protejării patrimoniului național și a intereselor financiare ale statului român, în litigiul cu Gabriel Resources.
"Nu suntem dispuși să plătim din buzunarul cetățeanului cele 4 miliarde de dolari care se pot pierde în urma litigiului”, afirma Ivașcu.
