Pe aceeași temă
Tudorel Toader s-a referit si la controversatul prag inclus in fosta Ordonanta de Urgenta 13/2017, sub care nu mai era atrasa raspunderea penala in cazul infractiunii de abuz in serviciu, afirmand ca legiuitorul are obligatia de a delimita raspunderea contraventionala de raspunderea penala, iar acest lucru poate fi rezolvat prin stabilirea unui prag minim.
"Ca orizont de timp, chiar ieri vorbeam cu colegii mei de la Ministerul Justitiei, intentionam ca in maxim o luna, o luna si jumatate, sa prezentam Guvernului un draft, un proiect de lege care sa fie insusit de catre Guvern si sa fie trimis Parlamentului spre dezbatere. Cu alte cuvinte, exista obligatie pe de o parte si dezbatere parlamentara, pe de alta parte, excluzand ideea Ordonantei de Urgenta", a declarat, vineri, ministrul Justitiei, intr-un interviu pentru Radio Iasi.
El a spus ca modificarea legislatiei penale este "opera legiuitorului" si ca punerea de acord a legislatiei "apare ca o necesitate obiectiva, adica nu mai este o problema de apreciere".
Intrebat daca va mai exista un prag in privinta abuzului in serviciu, precum cel de 200.000 de lei existent in OUG13, ministrul Tudorel Toader a raspuns: "Decizia Curtii Constitutionale are un dispozitiv si multe considerente. Ce spune dispozitivul deciziei? Ca un functionar public va raspunde pentru neglijenta in serviciu atunci cand i se va reprosa neindeplinirea unei obligatii de serviciu, dar obligatie de rang legal, adica prevazuta intr-o lege organica ordinara, Ordonanta de Urgenta sau Ordonata simpla sau cand i se va imputa neindeplinirea respectivei obligatii. (...) Legiuitorul trebuie sa stabileasca un prag minim, sub care raspunderea e disciplinara, peste care raspunderea poate fi de natura penala".
Cat priveste necesitatea modificarii codurilor pe argumentul aglomeratiei din penitenciare, ministrul Justitiei a spus ca "politica penala are un caracter preventiv" si ca "daca ne uitam in istoria dreptului penal romanesc au fost relativ multe acte de clementa".
"Daca ne uitam in legislatiile altor state moderne exista momente in care legiuitorul penal national vine cu o lege de gratiere sau de amnistie. Am vazut cu totii inclusiv faptul ca instanta europeana, Curtea Europeana a Drepturilor Omului, spune statului roman ca poate apela la actul de clementa - gratierea/amnistie - dand ca exemple alte state, in speta Italia, care au apelat la iertarea de pedeapsa respectiv iertarea de tragere la raspundere penala, repet, gratiere sau amnistie. Asadar, din moment ce in Codul Penal avem aceste institutii juridice penale, evident gratierea si amnistia, ele nu sunt acolo doar de dragul de a fi descrise si sunt acolo ca institutii, repet, pentru ca legiuitorul in politica lui penala sa le poata folosi la un moment dat", a mai spus ministrul Justitiei.
El a adaugat ca "daca legiuitorul apreciaza ca este oportuna pentru politica penala, pentru societate, pentru evolutia relatiilor sociale, ca este oportun un act de clementa, in mod evident il poate folosi cu o singura conditie: sa respecte exigentele constitutionale".
Intrebat daca se impune adoptarea unei legi privind raspunderea magistratilor, Tudorel Toader a spus ca "in chip inevitabil sunt necesare ajustari, modificari, imbunatatiri, ridicarea standardului de raspundere, de resposabilitate".
Ministrul Justitiei a mai declarat ca CCR a aratat ca "exista un conflict juridic de natura constitutionala intre DNA si Guvernul Romaniei, conflict ce a fost generat de ancheta procurorilor privind oportunitatea, legalitatea, circumstantele imprejurarile adoptarii Ordonatei de Urgenta nr. 13".
"Decizia (CCR) este una frumoasa, una de principiu care trage o linie privind competentele autoritatilor statului, care delimiteaza ceva privind puterile statului, competentele puterilor statului - procurorul sa ramana in ancheta penala cu fapte - infractiuni, iar Guvernul are libertatea sa legifereze in acord cu 115 alineatul 2 din Constitutie", a afirmat ministrul Justitiei, Tudorel Toader.
