Pe aceeași temă
Motivația deciziei privind revocarea președintelui CA care, în același timp, este și reprezentantul MMAP (autoritatea tutelară) în cadrul Consiliului, este aceea că nu a supus analizei CA două aspecte care constituiau un potențial prejudiciu pentru Romsilva, explică un comunicat al ministerului.
Este vorba atât de calitatea de inculpat a directorului demisionar al RNP Romsilva, Adam Crăciunescu, într-un dosar de cercetare penală, încă din ianuarie 2015, cât și de blocajul licitațiilor de masă lemnoasă din decembrie 2015.
Ceilalți patru membri au fost revocați din cauza încălcării principiilor de bună guvernanță, prin faptul că aceștia au deținut, concomitent, în cadrul RNP, atât funcție de decizie, cât și funcție de execuție, mai spune ministerul.
Ca urmare, s-a considerat că deciziile CA sunt lipsite de imparțialitate și independență, având în vedere faptul că cei patru membri sunt personal executiv în subordinea directorului general al RNP Romsilva.
Reamintim că Adam Crăciunescu, directorul general Romsilva, a fost revocat și el, în ianuarie, la un an după ce a fost trimis în judecată în dosarul în care mai sunt inculpați Viorel și Andrei Hrebenciuc. El a anunțat luna aceasta că renunță la funcție, dar își va prezenta mandatul pe 21 martie. Cu o zi înainte însă, Consiliul de Administrație al RNP îl revocase din funcție:
„Decizia de a-l revoca pe domnul Crăciunescu din Consiliul de Administrație are la bază un motiv simplu, deși nu a fost o decizie ușoară: cu toată prezumția de nevinovăție, nu este normal ca un om asupra căruia există suspiciuni să rămână într-o poziție, pentru că acest lucru se resfrânge și asupra Romsilva”, a declarat, într-o conferință de presă, ministrul Mediului.
Potrivit acestuia, la Romsilva ar exista „o problemăm de guvernanță proastă” în condițiile în care din șapte membri ai CA patru sunt angajați ai Romsilva.
În ianuarie 2015, Adam Crăciunescu a fost trimis în judecată în dosarul retrocedării ilegale a peste 43.000 de hectare de pădure, în cazul care sunt implicați și Viorel și Andrei Hrebenciuc, deputatul Ioan Adam și senatorul Tudor Chiuariu.
Adam Crăciunescu, apropiat al lui Ilie Sârbu și numit la Romsilva puțin după venirea la guvernare a lui Victor Ponta, a fost acuzat de abuz în serviciu și sprijinirea unui grup infracțional organizat.
Numele de cod din dosarul retrocedărilor ilegale: Hrebenciuc era "Spitalul", dosarele - "plăcinte", iar aranjamentele - "internări"
Numele de cod pe care inculpaţii din dosarul retrocedărilor ilegale îl foloseau cand vorbeau despre Viorel Hrebenciuc era "Spitalul", la dosare se referau cu termenul de "plăcinte", instanţele sau complete de judecată erau "clinici" iar aranjamentele judiciare erau denumite "internări", potrivit DNA.
Anchetatorii DNA arată, într-un document recent transmis instanţei supreme şi obţinut de Mediafax, că "din declaraţia inculpatului Sturdza Paltin Gheorghe şi din cuprinsul agendelor personale ale acestuia, rezultă că membrii grupului infracţional aveau un limbaj codificat şi îi spuneau lui Hrebenciuc Viorel, SPITALUL".
În acest sens anchetatorii anticorupţie dau drept exemplu magistraţilor ICCJ o convorbire telefonică din 12 decembrie 2013 între Sturdza şi deputatul Ioan Adam, despre problema strămutării (dosarului de retrocedare):
"Strudza Paltin Gheorghe: Nu mă interesează, că SPITALUL nu face nimic. Nu mă interesează.
Ioan Adam: Mă rog, lasă-i! E treaba mea, nu-i treaba ta!".
Anchetatorii redau o altă discuţie relevantă pentru caz dintre soţii Adam, în care Roxana Adam, judecătoare, îi divulgă soţului ei o serie de informaţii de la nivelul instanţei la care lucrează, acesta fiind interesat de aranjarea dosarului de retrocedare.
"În 3 februarie 2014, la ora 11:14, Anca Roxana Adam l-a informat pe soţul ei, în mod codificat (n.n. - folosind, în mod vădit, un limbaj specific infracţional, de natură a conspira mesajele transmise) că a discutat cu judecătorul (doctorul/directorul) de la Tribunalul Sibiu pentru dosarul nr.2209/119/2013 - însă s-a trezit "cu o plăcintă" deoarece termenul ce urma să se stabilească era data de 20 sau 27 martie 2014" arată procurorii, adăugând că, "în acest context, Ioan Adan a insistat pentru obţinerea unui termen şi mai apropiat, solicitare considerată de soţia sa ca "nerealistă", aceasta justificând prin faptul că nu este/nu se poate invoca nicio urgenţă a cauzei".
