Ministrul Muncii: Este de datoria Guvernului sa atace la CCR legea de majorare a salariilor

Dora Vulcan | 07.11.2016

Guvernul ia în calcul atacarea la Curtea Constituțională a OUG 20/2016 privind salarizarea din sectorul bugetar care fost adoptată cu amendamente de Camera Deputaților, a anunțat, luni, ministrul Muncii, Dragoș Pîslaru.

Pe aceeași temă

 

 

 

 

"Asemenea cum am făcut în cazul pensiilor speciale, asemenea cum am făcut în cazul oricăror măsuri care au un impact care nu poate fi suportat, este de datoria Guvernului să se adreseze forului care poate decide aceste conflicte între puterile în stat. Să ni se spună de către Curtea Constituțională dacă este sau nu constituțional să adopți un astfel de pachet fără să indici sursele deloc. Așteptăm mai întâi să vedem ce se întâmplă, după care în câteva zile vom avea din partea Guvernului această inițiativă", a declarat Pîslaru, citat de Agerpres. 

 

 

El a spus că, dacă se dorea o lege a salarizării, ea se putea aplica demult.

 

"Dacă se dorea așa de mult această lege a salarizării unitare, ea s-ar fi putut aplica încă din 2010, de când avem această lege. Dacă vrem să avem o lege a salarizării unitare, trebuie să învățăm niște lecții din trecut. Aceste lecții înseamnă, practic, nu că am venit să dau lecții în Parlament, ci m-aș fi așteptat ca, împreună cu Parlamentul, să învățăm din trecut. Trebuia să plecăm de la un buget fezabil, de la o abordare fazată, care să nu discrimineze o categorie față de celelalte categorii ale personalului public și să avem o abordare echitabilă în care să nu creștem salariile cele mai mari și să ne uităm la întreaga piramidă de salarizare", a adăugat Pîslaru.

 

El a mai spus că cel puţin o parte din această lege nu va putea fi aplicată din lipsa resurselor.

 

"Sunt convins că, așa cum am dat exemplele în care sunt acele legi anuale, prorogate, înghețate de la an la an, la fel vom avea măcar o parte din această lege care nu-și va regăsi imediat resursele. E treaba viitorului Guvern cum își va face bugetul", a subliniat Pîslaru.

 

 

Pîslaru: "Iluzii vândute în prag electoral"

 

"Dezbaterea de astăzi nu este că Guvernul dorește să scadă salariile și că Parlamentul dorește să crească salariile. Dezbaterea de astăzi este între o manieră decentă, profesionistă de a veni în fața oamenilor cu modul în care le cresc salariile în cinci ani și o abordare populistă și care este nerealistă și mincinoasă din partea unui Parlament și mai ales din partea unor partide care sunt acum în alegeri și cred că prin o asemenea manevră se pot câștiga voturi", a mai arătat Pîslaru.

 

Plenul Camerei Deputaților a adoptat, luni, Ordonanța 20/2016 cu amendamentele aduse la comisiile de specialitate, care prevăd majorări salariale în Educație și Sănătate în medie cu 15%.

 

 

***

 

Desantul PSD si ALDE asupra bugetului a continuat luni in Camera Deputatilor, unde s-au votat maririle de salarii din Sanatate si Educatie, cu boicotul parlamentarilor PNL. Proiectul s-a votat cu 184 de voturi pentru si un singur vot impotriva al liberalului Mircea Toader care a participat la vot in ciuda boicotului PNL.

 

 

 

Decizia finala ii va apartine presedintelui Romaniei: ori va intoarce in parlament proiectul de lege, ori il va ataca la Curtea Constitutionala. Ministrul Muncii Dragos Paslaru a atras atentia ca majorarile pun in pericol bugetul, cu un deficit de peste 4 miliarde de lei. 

 

 

Intr-o declaratie anterioara votului de luni, prim-ministrul Dacian Ciolos a avertizat ca va ataca la CCR orice proiect de lege care nu are indicate sursele de sustinere bugetara, cu trimitere indirecta la ipocrizia proiectelor adoptate de Parlament in beneficiul votului din campania electorala premergatoare alegerilor parlamentare din luna decembrie a acestui an. 

 

 

In alocutiunea sustinuta in fata Parlamentului, ministrul Muncii a atras atentia si asupra inechitatii proiectului care permite, de fapt, doar mariri de salarii pentru cadrele de conducere si nu pentru medicul si invatatorul simplu de la sat, carora li se vand doar "niste iluzii" prin acest proiect. 

 

 

 In plen a venit ministrul Muncii, Dragos Pislaru, pentru a face un ultim apel la responsabilitate

 

 

"Ce va rog e sa lasati ordonanta de urgenta asa cum era. (...) Sunt banii oamenilor din aceasta tara. Lor le vindem aceasta iluzie". El a primit o replica de la liderul PSD Liviu Dragnea, care a acuzat iar Guvernul ca minte ca nu sunt bani si a sugerat ca astfel de dezinformari sunt pedepsite cu inchisoare intre 1 si 5 ani.

 

 

 

Live text (sursa): 

 

17.40 - Proiectul a trecut cu 184 de voturi pentru si unul impotriva al deputatului liberal Mircea Toader, care a participat la vot in ciuda boicotului PNL. 

 

 17:32 - Sunt 184 de deputati prezenti, cvorumul e intrunit.

 

17:30 - Mircea Toader cere sa fie comunicat numarul de parlamentari prezenti.

 

17:30 - Remus Cernea a atras atentia ca nu exista cvorum, precizand ca el continua "greva de vot".

 

17:29 - Dupa declaratia lui Liviu Dragnea, ministrul Paslaru a sustinut ca Guvernul ar putea sesiza Curtea Constitutionala pe aceasta lege

 

 17:15 - Eugen Nicolaescu, liderul deputatilor PNL, a declarat la Digi24 ca deputatii liberali nu vor fi prezenti nici la dezbateri, nici la votul final, pentru ca sunt "responsabili" si nu dau "pomeni electorale, asa cum face PSD".

 

Nicolaescu a subliniat faptul ca si PNL are in programul sau de guvernare majorarea salariilor la personalul bugetar, dar prin legea salarizarii unitare. In plus, PNL va dubla salariile medicilor la anul, dar in mod structurat, in asa fel incat bugetul sa le poata suporta.

 

El e precizat ca este vorba doar despre circa 30.000 de medici din spitale, nu pentru toti medicii, motiv pentru care cheltuielile vor fi mai mici si suportabile de stat.

 

Eugen Nicolaescu a recunoscut ca punctul de vedere al PNL este asemanator cu al Guvernului si a subliniat inca o data ca asta este o dovada de responsabilitate. 

 

16:41 - Si ALDE voteaza proiectul si il ataca pe ministrul Pislaru: "Nu stiu ce meserie aveati inainte sa fiti ministru. Dar eu inainte de deputat am fost cadru universitar si va spun ca marea majoritate a profesorilor traiesc (sic!) cu un salariu de subzistenta. Un guvern care spune ca nu are bani pentru profesori si medici trebuie sa plece acasa", a spus un deputat din grupul ALDE.

 

16:39 - Remus Cernea a fost contrazis de un deputat PSD, care a spus ca raportul are 47 de pagini, nu sute, cum precizase independentul.

 

16:37 - Remus Cernea contesta faptul ca raportul pe aceste modificari a fost facut public cu doar cateva minute inainte de sedinta, astfel ca e imposibil sa fie dezbatut in cunostinta de cauza.

 

"Din nefericire, raportul a fost postat pe site abia in urma cu cateva minute. Faptul ca nimeni dintre dvs nu are acces la acest raport inseamna desfigurarea parlamentarismului care inseamna dezbatere. Nu vom putea da un vot de constiinta. Aceasta graba cu care a fost adus in plen nu arata decat un interes electoral, ceea ce este foarte trista. Mi-as fi dorit mai multa responsabilitate", a spus Remus Cernea, care a anuntat ca raportul are sute de pagini.

 

16:33 - Si UDMR voteaza pentru.

 

"Nicio lege nu e perfecta. Oamenii acestia sunt platiti foarte prost. Cele spuse aici de dl ministru partial sunt corecte. Pentru cei cu salarii mici va aduce o marire mai putin insemnata, dar va aduce, iar pentru unii care au salarii mari sau mai mari ajung sa primeasca un spor poate nu procentual, dar din punct de vedere al sumei mult mai mare. Aici ar fi trebuit sa lucreze cu mai multa atentie aceasta comisie si nu intr-o singura noapte. Aceasta lege aduce o imbunatatire a salarizarii unor activitati importante pentru societate. Grupul nostru parlamentar va vota acest proiect de lege in forma venita de la comisie si speram ca viitorul Parlament, viitorul Guvern sa vina cu un proiect prin care sa corectam acele erori", a declarat Marton Arpad (UDMR)

 

16:32 - Minoritatile anunta ca voteaza masurile: "Noi am avut o discutie. Sa spunem ca e nevoie sau nu spunem. In mare parte am spus ca e nevoie de aceste mariri si vom sprijini", a spus un deputat din partea minoritatilor.

 

16:26 - Liviu Dragnea vine cu un drept la replica dupa alocutiunea ministrului Pislaru.

 

"Am ascultat o interventie din partea Guvernul in care ni s-au predat niste lectii. O lectie pe care trebuie sa o invete toti membrii Guvernului si nu numai ar fi ca nu e bine sa minti si sa dezinformezi pentru ca in articolul 404 din Codul penal se prevede ca (sic!) Comunicarea sau raspandirea, prin orice mijloace, de stiri, date sau informatii false ori de documente falsificate, cunoscand caracterul fals al acestora, daca prin aceasta se pune in pericol securitatea nationala, se pedepseste cu inchisoarea de la unu la 5 ani. Nu e o amenintare. S-au dezbatut doua teme importante intr-un mod mincinos. Prima tema ca nu putem reduce salariile nici nu putem creste salariile facandu-se referire la legea responsabilitatii.

 

Parlamentul adopta legi. Parlamentul nu poate fi oprit sa adopte o lege. Legea responsabilitatii se refera la interzicerea Guvernului de a creste venituri, nu la Parlament. Noi discutam de o ordonanta venita de la Guvern in Parlament. S-a spus ca s-a pus ordine in sistem, sindicatele au reactionat ca le era rau. (...) Sa vorbim de o mare minciuna: ca nu sunt bani. Lucram cu materialul clientului cu datele de la Ministerul Finantelor.

 

Guvernelor si-a asumat prin legea bugetului de stat ca va cheltui 255 de mld de lei. (...) Daca am merge pe media cheltuielilor din media pe luna. Ar mai ramane bani necheltuiti 29 de mld de lei. Este o minciuna faptul ca impactul net este de 4,6 sau 4,8 sau 5 mld lei. Oricine stie ca aproape jumatate din acesti bani se intorc la bugetul de stat. Si daca e sa vorbim cinstit nici macar nu pleaca. Impactul net este la 1,6 - 1,8 mld de lei. Atat va fi suportat de bugetul de stat.

 

Treziti-va. Nu mai tineti banii necheltuiti si oamenii cu salarii foarte mici. Exista suficiente fonduri. Nu va mai opuneti, pentru ca aceste majorari financiare sunt necesare. Medicii si profesorii nu sunt pomanagii, nici trantori. Sunt oameni care unii ne salveaza vietile si altii ne educa copiii", a spus Dragnea.

 

16:18 - "Ce va rog e sa lasati ordonanta de urgenta asa cum era. Sunt niste mariri care nu erau in discutie in spatiul public. Daca vom avea aceasta abordare astazi ne vom restrictiona in a aplica proiectul Guvernului care era sustenabil. Unii dintre dvs ma intrebau de ce ma lupt cu atat de mare convingere in comisie. Spunea un deputat: 'Parca ar fi banii dvs'. Raspunsul e acelasi: Pentru ca sunt banii oamenilor din aceasta tara. Lor le vindem aceasta iluzie", a mai spus ministrul Pislaru.

 

16:16 - Ministrul Muncii continua rugandu-i pe deputati sa inteleaga ca amendamentele votate de ei adancesc problema, nu o rezolva.

 

"Ceea ce vreau sa va rog este sa intelegeti ca modul in care s-a facut raportul va creste salariile celor care au salariile mai mari. Nu este firesc sa am crestere de peste 50% la cadre de conducere, in conditiile in care problema noastra este invatator de la sat.

 

O alta lectie este aceea legata de faptul ca daca vom insista pe doua sectoare, uitand alte sectoare, vom lua niste resurse de la o marire potentiala pe care am putea sa o aplicam si celorlalte sectoare. Cei din administratia locala vor fi nevoiti sa stea pe loc", a continuat ministrul.

 

16:14 - "Discutam de o masura importanta pentru oameni. Atat eu, cat si Guvernul pe care il reprezint sustinem nevoia unor salarii decente in zona sectorului public. Este clar ca fara oameni profesionisti si motivati nu vom avea un stat eficient", si-a inceput Pislaru discursul.

 

16:08 - Ministrul Muncii, Dragos Pislaru, e prezent in plen si a luat cuvantul inainte de votul final.

 

16:05 - Deputatii liberali nu participa la sedinta de plen. 

 

 

***

 

 Daca proiectul va trece, avertizeaza ziare.com, salariul de baza in invatamant ar putea creste la 15% incepand cu 1 ianuarie 2017, pe cand salariul de baza de incadrare, pentru personalul Casei de Asigurari de Sanatate, ar urma sa creasca cu 25% chiar din luna decembrie a acestui an. In plus, plata sporurilor pentru personalul medical s-ar putea face la nivelul acestui an, si nu la nivelul din 2009. Iar de mariri cu 15 la suta vor avea parte si angajatii din sistemul de asistenta sociala.

 

PNL a anuntat ca boicoteaza sedinta, neparticipand astfel la vot. In schimb, minoritatile, UDMR si ALDE au anuntat ca voteaza proiectul. 

 

***

 

 

Modificările la OUG privind salarizarea, vizând creşteri salariale în educaţie şi sănătate, intră luni în dezbaterea Camerei Deputaţilor. Cel mai mare impact bugetar al modificărilor salariale decise de comisiile parlamentare de specialite pentru personalul din educaţie şi din sănătate, de 2,9 miliarde de lei, îl au majorările cu o medie de 15% ale salariilor de bază pentru personalul din sănătate.  

 

 

 

Conform unui document de lucru, aplicarea modificărilor decise de comisiile de specialitate determină creşteri salariale care, în cazul unui director de unitate de asistenţă socială pot ajunge până la 54%, de la 4212 lei la 6498 de lei, în cazul unui asistent social ar putea fi de 38% de la 2382 de lei la 3297 de lei, în timp ce pentru salariul unui psiholog stagiar în aceeaşi unitate nivelul creşterii este de 6%, ceea ce reprezintă mai puţin de 100 de lei, transmite News.ro.

 

 


În cazul unui director de program de rezidenţiat, creşterea este de 12,5%, iar salariul unui medic coordonator de substaţie la serviciul de ambulanţă ar creşte cu 10%.

 

 


Cel mai mare impact bugetar al modificărilor salariale decise de comisiile parlamentare de specialite pentru personalul din educaţie şi din sănătate, de 2,9 miliarde de lei, îl au majorările cu o medie de 15% ale salariilor de bază pentru personalul din sănătate, inclusv cel administrativ, de la 1 decembrie 2016 (1,1 miliarde de lei) şi pentru personalul din învăţământ, de la 1 ianuarie 2017 (1,8 miliarde de lei).

 

 


Pe locul al treilea ca impact bugetar se află sporurile calculate ca procent aplicat la salariile majorate pentru personalul din sănătate şi asistenţă socială, cu un impact de 1,4 miliarde de lei asupra cheltuielilor de personal ale bugetului general consolidat.

 

 

 

Conform unui document, decizia comisiilor implică şi majorarea salariilor de bază pentru personalul din asistenţa socială, în medie cu 15%, de la 1 decembrie 2016, impactul bugetar fiind de 292, 31 milioane de lei., conform News.ro.

 

 

 

Pe cale de consecinţă, această decizie va genera şi modificări ale salariilor personalului din cadrul caselor de asigurări de sănătate judeţene si din cadrul direcţiilor judeţene de sănătate publică, salarii care reprezintă 85% din nivelul salariilor majorate pentru Casa Natională de Asigurări de Sănătate, ceea ce înseamnă costuri de 231,27, milioane de lei.

 

 

 

Decizia parlamentarilor implică şi stabilirea salariilor pentru personalul din cadrul Agenţiei Române de Salvare de Vieti Omenesti pe Mare, care vor fi similare drepturilor salariale ale  personalului Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, iar impactul bugetar va fi de 2,25 milioane de lei, conform documentului citat.

 
 
 
 
***
 
 
 
 

'Orice lege, indiferent de cine o votează, dacă e populistă și dacă nu are surse de finanțare, noi vom lua măsuri și acolo unde avem argumente, le vom ataca la Curtea Constituțională', a declarat, într-o conferință de presă, premierul Dacian Cioloș, citat de Agerpres. 

 

 

Șeful Guvernului a subliniat din nou că nu va susține măsurile populiste, indiferent de partidul care le promovează, el răspunzând astfel și întrebării unui jurnalist referitoare la majorările de salarii și indemnizații prevăzute de programul de guvernare al PNL.

 

Dacian Cioloș s-a aflat vineri la Petroșani și Alba Iulia, unde s-a întâlnit cu autoritățile locale din Valea Jiului și din zona Roșia Montană — Munții Apuseni, cărora le-a prezentat mecanismul de sprijin elaborat de Guvern pentru dezvoltarea integrată a zonelor-pilot de intervenție, care vizează și aceste două foste zone miniere mono-industriale.

 

 

 

Contextul in care premierul Dacian Ciolos a facut declaratia  

 

 

Viceprim-ministrul Costin Borc, ministrul Economiei, le-a spus miercuri investitorilor germani că Guvernul va ataca la Curtea Constituţională legea salarizării unitare, cu cresterile salariale propuse de Parlament in ultima perioada, dacă acest proiect va trece de legislativ in actuala sa formula.

 

 

„Eu sau unul dintre noi, din Guvern, va ataca acest proiect, dacă va trece aşa cum e. Până acum, Guvernul a atacat cam toate proiectele care prevăd creşteri de cheltuieli fără o bază bugetară”, le-a spus Costin Borc membrilor Camerei de Comerţ Româno-Germane (AHK), reuniţi într-o şedinţă marţi seara, la Bucureşti. Vicepremierul a precizat că nici această lege – a salarizării – nu e însoţită de precizarea surselor financiare din care se vor susţine măsurile prevăzute. „A arăta doar bugetul de stat ca sursă de finanţare nu este o abordare serioasă”, le-a spus viceprim ministrul Costin Borc (foto) investitorilor germani, citat de Mediafax. 

 

 

 

Punctul de vedere al lui Borc e sustinut de ministrul Finantelor

 

 

Şi ministrul Finanţelor, Anca Dragu, s-a pronunţat împotriva legii salarizării, cu acelaşi argument al lipsei unei baze financiare. „Estimăm un deficit bugetar de peste 3% din PIB, dacă nu se decide reducerea altor cheltuieli. Ar trebui să vedem când iese acest proiect şi vom vedea apoi ce facem”, a spus marţi, la Parlament, ministrul Finanţelor.

 

 

 

Anca Dragu a amintit că, potrivit legii responsabilităţii fiscal-bugetare, adoptată în 2010, „cu 180 de zile înainte de alegeri nu pot creşte cheltuielile salariale şi nu pot fi luate măsuri care să conducă la aceste cheltuieli”. „Prevederile spun clar că orice cheltuială trebuie docunentată şi însoţită de sursa de venit. E vorba de responsabilitate fiscal-bugetară şi este vorba de mai multe iniţiative legislative votate în ultima perioadă”,.

 

 

Premierul Ciolos avertizeaza asupra pericolului de a ne intoarce la situatia din 2010

 

 

Premierul Dacian Ciolos declara marti dimineata, intr-un interviu pentru ziarul Adevarul, ca masurile votate de Parlament in ultimele luni au un impact de 9 miliarde de lei asupra bugetului si a atras atentia ca "riscam sa ajungem in situatia din 2010.

 

 

"Am vrut sa facem mariri de salarii cu cap, gandite, care sa rezolve disfunctionalitati de tratament intre diferite categorii de angajati, altfel riscam sa ajungem in aceeasi situatie ca in 2010, cand s-au votat majorari consistente ce nu au putut fi aplicate", a spus Ciolos. .

 

 

"Amintiti-va de 2010. Legea 284 a salarizarii care, la fel, a fost votata cu mariri foarte consistente care nu s-a putut aplica apoi. Riscam sa ajungem in aceeasi situatie cu lega salarizarii unitare daca ea va fi vreodata votata", a avertizat premierul. 

 

 

 

Ministrul Muncii: PSD si ALDE voteaza mariri de salarii nefezabile pentru a obtine voturi

  

 

Dragos Paslaru, ministrul Muncii din Romania, a criticat din nou, intr-o interventie telefonica la Antena 3, maririle salariale votate de PSD si ALDE, considerand ca aceste actiuni au scopul obtinerii de voturi si ca vor duce la pacalirea cetatenilor romani.

 

 

„Guvernul este clar în favoarea unor salarii decente în zona administrației publice și, în planul pe care l-am pus pe masă pentru legea salarizării unitare, am pus o creștere în medie de 30% până în 2021. 14 miliarde de lei pe care le-am calculat, împreună cu Ministerul de Finanțe, ca fiind fezabile cu cheltuielile de personal până în 2021. Ceea ce face în acest moment Parlamentul, de fapt două partide politice din Parlament, PSD și ALDE, este complet iresponsabil, pentru că se crează niște așteptări cum că am putea să avem niște creșteri adiționale care duc la 4,850 miliarde adițional față de Ordonanța 20, ceea ce nu va fi fezabil,” a declarat ministrul Muncii, la Antena 3.

 

 

Ministru Muncii a criticat zilele trecute majoritatea PSD/ALDE pentru cresterile salariale pe care le-a adoptat recent in Parlament, considerand ca acestea au fost facute doar pentru a castiga voturi, fara a lua deloc in calcul impactul asupra bugetului.

 

 

"Ieri am avut șase ore sumbre, in care in Parlament in comisiile reunite de buget-finante si munca s-a mimat o dezbatere pe o serie de amendamente aduse la OUG20/2016 privind salarizarea in sectorul public. PSD&ALDE au pus pe masa pomeni electorale de cca 3-4 miliarde lei (in plus fata de cele 2,6 miliarde alocate prin ordonanta) la o prima estimare conservatoare, oferind creșteri salariale adiționale si sporuri pentru sănătate, invatamant si o serie de agenții guvernamentale fără vreun calcul de impact sau identificarea sursei de finanțare," a transmis atunci ministrul.

 

 

Paslaru considera de asemenea ca "singura soluție corecta este creșterea graduala a salariilor, printr-o lege unitara de salarizare pana in 2021", precizand ca bugetul nu trebuie dus in deriva.

 

 

In urma dezbaterilor din Parlament, ministrul a atras atentia asupra legii responsabilitatii fiscale care arata ca cu 180 de zile inainte de alegeri nu ai voie sa maresti salariile, intrebandu-se retoric de ce partidele care formeaza majoritatea parlamentara nu au luat aceste masuri in cei 4 ani pe care i-au petrecut la putere, luandu-le acum, cu cateva saptamani inainte de alegeri.

 

El i-a criticat de asemenea pe parlamentari ca se joaca cu asteptarile si sperantele romanilor fara a lua in calcul impactul asupra bugetului tarii, cea ce poate duce la mari probleme la nivelul economiei: "Nu am invatat nimic din lectiile trecutului, suntem in aceeasi situatie de pomeni electorale. Luam masuri fara a avea resurse bugetare. Ceva complet nesustenabil", a spus Dragos Paslaru.

 

 

Intrebat daca Guvernul va ataca aceasta lege la CCR, ministrul a spus ca spera totusi ca aceasta lege nu va trece de plen.

 

 

Iohannis despre populismul electoral al Parlamentului: voteaza majorari pe ultimii doi metri 

 

 

Presedintele Klaus Iohannis a criticat adoptarea, de catre Parlament, a ultimelor majorari salariale, dezbatute si votate cu o viteza record. El le-a calificat ca simple masuri electorale, riscante prin chiar natura modului in care au fost dezbatute. 

 

Seful statului si-a exprimat dezacordul fata de majorari "votate pe ultima suta, de fapt ultimii doi metri inainte de alegeri" si a atras atentia ca aceste masuri trebuie discutate "asezat".

 

 

"E greu sa spui ca esti de de acord cu majorari votate pe ultimii 2 metri inainte de alegeri. Parlamentul a ajuns intr-o zona populista. (...) De asta am zis, de demult, ca in aceste ultime zile ale Parlamentului nu este bine sa discute lucruri care trebuie discutate asezat", a declarat Iohannis.

 

 

 

In schimb, el este de acord cu eliminarea unor taxe dar dezaproba din nou modul in care au fost eliminate cele 102 taxe iar eliminarea taxei radio - tv, crede seful statului, este o masura care nu se poate face fara o dezbatere publica asupra subiectului si consecintelor sale. 

 

 

 "Este bine sa se renunte la unele taxe, avem prea multe, dar de aici pana la o procedura de ultra urgenta este o cale lunga", a spus Klaus Iohannis. 

 

 

Intrebat daca va trimite in Parlament spre rexaminare aceste legi, Iohannis a afirmat ca nu intoarce legi "la pausal":

 

 

"O lege vine la promulgat, se analizeaza, si de la caz la caz dau un raspuns. In general, promulg legile. Uneori le trimit inapoi in Parlament, alteori le trimit la Curtea Constitutionala".

 

 

 

Majorarile incalca atat Constitutia cat si legea responsabilitatii fiscal - bugetare avertizeaza Laura Stefan - Expert Forum si Augustin Zegrean - fostul presedinte al CCR

 

 

Adoptarea de catre deputatii PSD, ALDE si UDMR din comisiile de specialitate a majorarii cu 15% in medie a salariilor din Sanatate si Educatie, in forma sa actuala, incalca practic Constitutia dar si legea responsabilitatii fiscal-bugetare, lucru de asemenea neconstitutional, avertizeaza ziare.com, care citeaza doi experti. 

 

 

Laura Stefan, expert anticoruptie la Expert Forum, a precizat ca articolul 1 din Constitutia Romaniei prevede, printre altele ca " (5) In Romania, respectarea Constitutiei, a suprematiei sale si a legilor este obligatorie".

 

 

"Acest principiu presupune faptul ca pe langa respectarea Constitutiei este obligatorie si respectarea legilor in vigoare la un moment dat. CCR a avut decizii numeroase in care a declarat neconstitutionale anumite acte normative pentru ca fusesera adoptate cu nerespectarea unor prevederi legale - adica incluse in legi, nu in Constitutie.

 

 

 

Asadar, este posibil ca la o eventuala atacare la CCR acest act normativ sa aiba vulnerabilitati din perspectiva art 1.5 din Constitutie, tocmai pentru ca nu a fost respectata prevederea legala care interzice promovarea actelor normative care conduc la cresteri salariale in sectorul bugetar cu mai putin de 180 de zile inainte de incheierea mandatului guvernului", a declarat Laura Stefan pentru Ziare.com.

 

 

 

De asemenea, aceasta a adaugat ca, in opinia sa, "pe langa aceasta vulnerabilitate, legea despre care discutam este analizabila si din perspectiva art 138.5 din Constitutie - (5) Nici o cheltuiala bugetara nu poate fi aprobata fara stabilirea sursei de finantare".

 

 

 

In plus, "in lipsa indicarii sursei de finantare pentru aceste cresteri salariale se poate pune sub semnul intrebarii constitutionalitatea legii", a subliniat Laura Stefan.

 

 

 

Si Augustin Zegrean, fostul presedinte al Curtii Constitutionale, este de aceeasi parere.

 

 

"Curtea de multe ori a solutionat astfel de situatii: art. 5 lin 1 din Constitutie spune ca in Romania respectarea legilor este obligatorie. Deci si Parlamentul trebuie sa respecte legea. Mai este vorba si despre art. 138 din Constitutie, care spune ca orice lege care presupune modificarea bugetului trebuie sa arate sursa de finantare. Cineva trebuie sa atace legea la Curtea Constitutionala si Curtea stie ce are de facut", a declarat acesta pentru Ziare.com.

 

 

Intrebat cine poate ataca legea la CCR daca ea va fi adoptata totusi de Parlament, Augustin Zegrean a facut trimitere la art. 146 din Constitutie, potrivit caruia cei in masura sa faca acest lucru sunt presedintele Romaniei, Guvernul, un anumit numar de senatori si deputati, presedintii camerelor parlamentare, Inalta Curte sau Avocatul Poporului.

 

 

Pe de alta parte, intrebat ce se intampla daca, din ratiuni electorale, nu ataca nimeni legea la CCR, Augustin Zegrean a raspuns: "Ramane lege".

 

 

De altfel, fostul presedinte al Curtii spune ca nu ar fi o premiera.

 

 

"Sigur ca sunt foarte multe legi care se bat cap in cap in Romania si asta incurca foarte mult lucrurile. Fie uita sa abroge, fie spun 'orice dispozitie contrara se abroga', formula uzitata dar care da nastere la multe interpretari si confuzii. (...) Dar in cazul de fata ei nu pot sa abroge dispozitia despre care vorbiti, care e obligatorie. Ea nu se poate scoate", a subliniat acesta.

 

 

 

***

 

 

Pe langa majorarile cu 15% a salariilor din Sanatate si Educatie, inclusiv pentru personalul administrativ, deputaţii din comisiile menţionate au mai aprobat şi plata sporurilor pentru personalul medical la nivelul anului 2016, nu 2009 cum era până acum, precum şi majorarea cu 25% a salariului de bază de încadrare de care beneficiază personalul din aparatul propriu al CNAS.

 

 

 

Aceste comisii au adoptat o serie intreaga de amendamente la ordonanta privind salarizarea prin care se acorda mariri de salarii la angajatii de la Casa Nationala de Asigurari, se calculeaza sporurile la salariul actual si nu la cel din 2009 pentru personalul din domeniul Sanitar, se majoreaza cu 15% salariile intregului personal din educatie precum si celui care lucreaza in asistenta sociala. 

 

 

 

Trecuta rapid prin comisiile din Camera Deputatilor, legea privind majorarile salariale ar urma sa intre la votul in plen cel mai probabil luni.

 

 

 

Daca proiectul va fi adoptat si nu va fi contestat la CCR, proiectul ajunge la promulgare la presedintele Klaus Iohannis. El insusi poate sesiza Curtea sau il poate trimite la Parlament pentru reexaminare. 

 

 

 


Implementarea acestor amendamente precum si lipsa unor masuri compensatorii ar duce deficitul bugetar pentru anul viitor la 4,4%/PIB, in conditiile in care deja sunt programate mai multe reduceri de taxe prociclice incepand cu ianuarie 2017, prin Codul Fiscal.

 

 

Acestea ar avea un impact asupra anvelopei salariilor publice de 0,4-0,5% din PIB in 2017, cu masuri in educatie si sanatate, in plus fata de masurile de cresteri salariale agreate anterior de 0,3%/PIB. Alte categorii de bugetari vor cere, probabil, si ei cresteri de salarii dupa aceste decizii.

 

 

Astfel, pastrarea deficitului in limita pragului de 3%/PIB arata dificil de realizat si ar presupune reducerea semnificativa a investitiilor (4,7%/PIB anul viitor, inclusiv costuri legate de fondurile UE). Odata adoptate, ar fi greu de revenit asupra majorarilor salariale deoarece ar presupune un cost de popularitate mare pentru un guvern politic. Indifirent de rezultatul alegerilor alegerilor din 11 decembrie, ambele partide mari par sa tina cont de pragul de 3%/PIB. Totusi, daca toate aceste masuri intra in vigoare, ar putea fi nevoie de 2 ani de consolidare fiscala pentru a reveni sub prag.

 

 

 

   

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: [email protected]

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2020 Revista 22