Pe aceeași temă
Astfel, a scazut cu circa 90% capacitatea de a se pune in aplicare mandatele de supraveghere tehnica emise de judecatori. Mirica mai spune ca situatia este proasta si in ce priveste filajele pe care DNA nu mai are capacitatea logistica sa le faca, desi a obtinut mandate in acest sens, potrivit ziare.com.
"Una dintre cele mai grave probleme ale DNA, ramase fara reglementare administrativa, priveste efectele deciziei Curtii Constitutionale nr. 51/2016, intrucat a scazut cu circa 90% capacitatea de a se pune in aplicare mandatele de supraveghere tehnica, emise de judecatorii de drepturi si libertati. In concret, din cele 5 unitati de punere in aplicare a mandatelor de supraveghere tehnica - DIPI, SRI, DGA, DOS, Serviciul tehnic al Directiei Nationale Anticoruptie - activitatile de ascultare/ redare au ramas in sarcina procurorului de caz, cu sprijinul partial al Serviciului tehnic al Directiei Nationale Anticoruptie (care nu are capacitatea de a raspunde tuturor solicitarilor procurorilor).
Efecte la nivel national ale inlaturarii serviciilor de informatii din randul structurilor specializate ce pot pune in aplicare masurile de supraveghere tehnica au condus la depasirea capacitatii Politiei Romane de a da curs si solicitarilor Directiei Nationale Anticoruptie, pe langa cele ale unitatilor de parchet cu care colaboreaza in mod curent si ale DIICOT", arata Florentina Mirica.
In 2016 Curtea Contitutionala a emis o decizie prin care parchetele, DNA, DIICOT, PG nu mai puteau apela la sprijinul logistic al SRI pentru a efectua acte de supraveghere, interceptari, filaje.
Decizia a fost aspru criticata la vremea respectiva pentru ca nu lasa un timp de gratie DNA sa-si construiasca un serviciu alternativ de supraveghere.
CITESTE SI
Curtea Constitutionala, o decizie cu ochi si cu sprincene. Cum si de ce scapa infractorii
Mari probleme in motivarea Curtii Constitutionale care schimba radical regimul interceptarilor
Curtea Constitutionala: interceptarile facute de SRI la cererea procurorilor sunt neconstitutionale
CCR a declarat, în februarie, neconstitutional al. 1 al articolulului 142, din Codul de Procedura Penala, care prevede ca "procurorul pune in executare supravegherea tehnica ori poate dispune ca aceasta sa fie efectuata de organul de cercetare penala sau de lucratori specializati din cadrul politiei ori de alte organe specializate ale statului".
Motivarea deciziei trebuie să apară și numai atunci vom ști riscurile exacte care vor exista ca urmare a deciziei.
“Plenul Curții Constituționale, învestit în temeiul art.146 lit.d) din Constituţia României şi a art.29 din Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, a luat în dezbatere excepţia de neconstituționalitate a dispozițiilor art.142 alin.(1) din Codul de procedură penală – Punerea în executare a mandatului de supraveghere tehnică, dispoziţii care au următorul conținut:
(1) Procurorul pune în executare supravegherea tehnică ori poate dispune ca aceasta să fie efectuată de organul de cercetare penală sau de lucrători specializaţi din cadrul poliţiei ori de alte organe specializate ale statului.
În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu majoritate de voturi, a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că sintagma „ori de alte organe specializate ale statului” din cuprinsul dispoziţiilor art.142 alin.(1) din Codul de procedură penală este neconstituţională.
Curtea a constatat că textul criticat contravine prevederilor constituţionale cuprinse în art.1 alin.(3) conform căroraRomânia este stat de drept, în care drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor sunt garantate.
De asemenea, sintagma supusă controlului nu respectă condiţiile de calitate inerente unei norme legale, sub aspectul clarităţii, preciziei şi previzibilităţii, întrucât nu permite subiecţilor de drept să determine care sunt organele specializate ale statului abilitate să realizeze măsurile dispuse prin mandatul de supraveghere tehnică, măsuri cu un grad ridicat de intruziune în viaţa privată a persoanelor.
Decizia este definitivă și general obligatorie și se comunică celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi instanței care a sesizat Curtea Constituțională”.
Sintagma „ori de alte organe specializate ale statului” era folosită pentru ca SRI să poate face interceptări în dosarele penale, în special pentru DNA și DIICOT.
Potrivit Raportului SRI pe 2014, depus la Parlament, „în 2014 au fost puse în executare 42.263 mandate de supraveghere tehnică şi 2.410 ordonanţe aparţinând structurilor Ministerului public şi DNA”.
Decizia Curtii Constitutionale a fost pronunțată pe o excepție ridicată de inculpații dintr-un dosar de spălare de bani în care sunt implicați chinezi, iranieni și turci.
Aceştia ar fi alimentat sistemul neoficial de transfer de bani „Hawalla”, folosită în lumea arabă, prin care banii se dau pe încredere, prin „brokeri”. Câţiva dintre cei judecaţi au fost prinşi de poliţiştii de frontieră în vama Giurgiu, încercând să scoată din ţară 240.000 de euro.
