Pe aceeași temă
Preşedintele Autorităţii Electorale Permanente, Florin Mituleţu-Buică, este de părere că sistemul de monitorizare a prezenţei la vot ar trebui să rămână deocamdată la Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, să funcţioneze ca până acum, iar în viitor, dacă vor exista posibilităţi tehnice şi legale, să fie preluat de AEP.
Întrebat marţi dacă AEP ar trebui să preia sistemul de monitorizare a prezenţei la vot de la STS, aşa cum a propus ministrul Afacerilor Interne, Carmen Dan, Florin Mituleţu-Buică a precizat că el susţine ca, în acest moment, sistemul să funcţioneze ca până acum.
"Sistemul de monitorizare a prezenţei la vot a fost utilizat în anul 2016 la alegerile locale, nu a fost nicio contestaţie cu privire la acest sistem informatic. În anul 2016, la alegerile pentru Parlament, în ţară şi în străinătate a fost folosit acelaşi sistem informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi prevenirea votului ilegal. La fel, nu a fost sesizată sau trimisă vreo contestaţie cu privire la acest sistem informatic centralizat. În 2018, la referendumul pentru revizuirea Constituţiei, nu a putut fi utilizat pentru că aveam doar 20 de zile în consultare cu Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, s-a ajuns la concluzia că nu poate fi utilizat. La alegerile pentru Parlamentul European sistemul acesta informatic a fost pregătit din timp. În acest sistem informatic a apărut şi acea opţiune ca alegătorul să voteze şi la referendumul consultativ. Şi la nivelul AEP, cât şi la nivelul BEC nu am avut o informaţie că acest sistem ar fi fost viciat într-un fel sau altul. (...) Eu susţin ca la acest moment să funcţioneze aşa cum a funcţionat, iar în viitor, dacă AEP va avea din punct de vedere legal şi din punct de vedere tehnic posiblitatea să preia acest sistem informatic, fără nicio problemă (îl va prelua - n.r.)", a declarat preşedintele AEP, într-o conferinţă de presă, citat de Agerpres.
El a susţinut că AEP nu are, în acest moment, nicio informaţie cu privire la vicierea sistemului informatic sau al tabletelor astfel încât să poată exista posibilitatea de vot multiplu.
Florin Mituleţu-Buică a mai spus că niciuna dintre instituţiile implicate în organizarea procesului electoral din 26 mai - Autoritatea Electorală Permanentă, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, Institutul Naţional de Statistică, Biroul Electoral Central - nu au deţinut date şi informaţii care să ducă la suspiciunea de fraudă electorală.
***
Ministrul de Interne, Carmen Dan, a declarat, marți, în Comisia de cercetare a fraudelor electorale la alegerile di 26 mai, că Serviciul de Telecomunicaii Speciale (STS) nu ar trebui să se mai ocupe de alegerile din România, iar sarcinile STS ar putea fi preluate de Autoritatea Electorală Permanentă.
„Ce am discutat cu privire la îngreunarea procesului de votare, am discutat personal cu generalul Vasilca (șeful STS -n.r.), mai ales în data de 26 mai, tocmai sesizând că operarea acestor tablete (tabletele de vot – n.r.) este deficitară, din punctul nostru de vedere. STS, bineînțeles, că a făcut propriile verificări în ceea ce privește funcționarea tehnică a sistemului. Eu gândesc de data aceasta ca cetățean, că manipularea defectuoasă era evidențiată în acești timpi ( de până la 8 minute pentru un vot -n.r.)”, a declarat, marți, ministrul de Interne, Carmen Dan, la ieșirea de la Comisia parlamentară de anchetă pentru investigarea eventualelor nereguli şi fraude semnalate în spaţiul public cu ocazia derulării procesului electoral la alegerile din 26 mai, conform Mediafax.
„Cele 9.282 de semnalări care au apărut și la noi și la MAE sunt supuse verificării. Esența acestor sesizări diferă, de la vot multiplu la exercitare de vot cu un act de identitate fals”, a mai declarat Carmen Dan.
Întrebată dacă softul privind alegerile ar trebui făcut de o entitate independentă, Carmen Dan a declarat că AEP ar putea acoperi și această parte tehnică, nefiind nevoie de un serviciu special.
„Aprecierea mea, că acest sistem nu ar trebui să fie în compentența și responsabilitatea a unui serviciu special, dacă ne dorim proces electoral transparent. Atât timp cât avem o autoritate independentă, cum este AEP, care ar putea să preia și aceste prerogative (...) eu cred că s-ar elimina aceste suspiciuni că în procesul electoral ar putea fi imixtiuni”, a mai declarat Carmen Dan.
MAI nu mai are atribuții în procesul electoral
„Nu MAI stabileşte numărul secţiilor de votare din ţară. Acesta este atributul autorităţilor locale cu avizul AEP. MAI nu stabileşte numărul de buletine de vot, numărul de ştampile sau numărul de cabine de vot. Acest atribut aparţine AEP. MAI nu are atribuţii în interiorul secţiilor de votare. Aici responsabilitate îi revine preşedintelui secţiei de votare, care răspunde de derularea tuturor activităţilor în secţia de votare. MAI nu are atribuţii în ceea ce priveşte sistemului de monitorizare a prezenţei la vot. Nu are atribuţii în ceea ce priveşte utilizarea tabletelor, nu are atribuţii în ceea ce priveşte instruirea acestor tablete. Acest sistem aparţine în integralitate STS.
Ce atribuţii principale are MAI? MAI asigura paza secţiilor de votare şi a făcut acest lucru pentru toate cele peste 18 mii de secţii de votare. De asemenea, asigurăm securitatea transportului şi depozitării materialelor electorale şi asigurăm ordinea publică în afara secţiilor de votare, asigurăm prin prefecţi respectarea termenelor asumate prin activităţile din calendarul electoral, cercetăm sesizările privind posibilele fapte de încălcare ale legislaţiei electorale. Pe lângă aceste atribuţii prevăzute de lege, MAI a avut şi un rol proactiv cu BEC şi cu STS”, a spus Carmen Dan.
„După părerea mea, operarea acestor tablete a fost defectuoasă” a spus ministrul de Interne, Carmen Dan. Scopul înființării acestei comisii parlamentare PSD este clar: eliminarea oricărui mijloc de control a votului multiplu la următoarele scrutine electorale.
217 dosare penale pentru alegerile din 26 mai
"In urma verificarii sesizarilor primite si activitatilor desfasurate de catre structurile MAI au fost constituite 217 dosare penale, dintre care 128 de dosare privind posibile fraude la vot, astfel 65 de dosare privind fapta de a vota fara drept, 56 dosare privind fapta de a vota de doua sau mai multe ori, 4 dosare privind fapta de a vota prin introducerea in urna a mai multor buletine de vot, trei dosare privind utilizarea unei carti de alegator sau a unui act de identitate nul ori fals, sau a unui buletin de vot fals.
Alte 89 de dosare privesc infractiuni circumscrise in textul electoral cum ar fi impiedicarea prin orice mijloc a liberului exercitiu al dreptului de a alege sau de a fi ales, vorbim de 25 de dosare, coruperea alegatorilor 15 dosare, violarea confidentialitatii votului 5 dosare", a declarat ministrul de Interne.
Intr-un singur dosar a fost dispusa urmarirea penala fata de o persoana, restul fiind in rem.
"Din cele 217 dosare penale intr-un singur dosar a fost dispusa urmarirea penala in persona, la restul fiind vorba de urmarire penala in rem, adica pentru fapta.
La acest moment au fost finalizate cercetari si au fost inaintate la Parchet cu propuneri de clasare un numar de 21 de dosare penale, ramanand in lucru 196 de dosare penale.
Distributia la nivel teritorial daca intereseaza reflecta faptul ca cele mai multe dosare penale ramase in lucru sunt in Bucuresti, vorbim de 31, Giurgiu 22, Prahova 12, Harghita 10, Vaslui 8, Arges 6.
Pentru a avea o imagine comparativa in anul 2016, in contextul alegerilor parlamentare au fost deschise 218 dosare penale, iar la alegerile europarlamentare din cursul anului 2014 au fost deschise 258 de dosare penale", a explicat ministrul de Interne.
