Pe aceeași temă
Astfel, HotNews.ro constată că în Codul de Procedură Penală se introduce o nouă cale de revizuire, în cazul în care hotărârea de condamnare nu este semnată de judecătorul care a participat la soluționarea cauzei.
Este cazul lui Liviu Dragnea care a și atacat la Curtea Supremă decizia de condamnare în dosarul Referendumul, motivând că redactarea hotărârii s-a făcut în absența a două judecătoare care între timp se pensionaseră. Contestația a fost respinsă.
Proiectul publicat miercuri prevede însă explicit o nouă cale de atac:
„La articolul 453 alineatul (1), după litera f) se introduc două noi litere, lit. g) şi h) cu următorul cuprins:
g) neredactarea şi/sau nesemnarea hotărârii de condamnare de judecătorul care a participat la soluţionarea cauzei;
h) Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat o încălcare a drepturilor sau libertăţilor fundamentale datorată unei hotărâri judecătoreşti, iar consecinţele graveale acestei încălcări continuă să se producă."
În plus, proiectul prevede că această cale de atac poate fi exercitată oricând, chiar și după moartea persoanei condamnate:
„Articolul 457 se modifică şi va avea următorul cuprins:
(1) Cererea de revizuire în favoarea condamnatului se poate face oricând, chiar după ce pedeapsa a fost executată sau considerată executată ori după moartea”
Proiectul mai conține o prevedere care ar putea conduce la blocarea unor procese, spun experți consultați de HotNews.ro.
„În caz de împiedicarea vreunuia dintre membrii completului de judecată de a semna, cauza se repune pe rol şi se reiau dezbaterile”.
Proiectul prevede în plus că o hotărâre „se redactează în termen de cel mult 30 de zile de la data pronunţării urmând ca în cazuri temeinic motivate, acest termen să fie prelungit cu câte 30 de zile, de cel mult 2 ori”.
Hotărârea se redactează de unul dintre judecătorii care au participat la soluţionarea cauzei şi se semnează de membrii completului care au participat la administrarea probelor şi judecată în fond precum şi de grefier.
Alte modificări vin în ajutorul lui Dragnea pentru dosarele aflate pe rol.
Conform G4Media.ro, una dintre cele mai flagrante propuneri de modificare a Codului Penal vizează redefinirea grupului infracțional organizat, astfel încât încadrarea în această infracțiune va fi foarte dificil de realizat.
Noua definiție este vagă și presupune întrunirea mai multor condiții pentru ca fapta să fie infracțiune.
DNA a început urmărirea penală împotriva lui Liviu Dragnea în noiembrie anul trecut, acuzat între altele de constituirea unui grup infracțional organizat.
Potrivit propunerii de modificare a Codului Penal, nu constituie grup infracțional organizat ”grupul format ocazional în scopul comiterii imediate a uneia sau mai multor infracțiuni și care nu are continuitate sau o structură determinată ori roluri prestabilite pentru membrii săi în cadrul grupului.”
Cum este definit în prezent grupul infracțional organizat în Codul Penal
(6) Prin grup infracţional organizat se înţelege grupul structurat, format din trei sau mai multe persoane, constituit pentru o anumită perioadă de timp şi pentru a acţiona în mod coordonat în scopul comiterii uneia sau mai multor infracţiuni.
Modificarea PSD prevede că articolul 367, alineatul (6) se modifică și va avea următorul cuprins:
(6) Prin grup infracțional organizat se înțelege grupul structurat, format din 3 sau mai multe persoane, care există pentru o perioadă și acționează în mod coordonat în scopul comiterii uneia sau mai multor infracțiuni grave, pentru a obține direct sau indirect un beneficiu financiar sau alt beneficiu material; Nu constituie grup infracțional organizat grupul format ocazional în scopul comiterii imediate a uneia sau mai multor infracțiuni și care nu are continuitate sau o structură determinată ori roluri prestabilite pentru membrii săi în cadrul grupului. Prin infracțiune gravă se înțelege oricare dintre infracțiunile prevăzute de art. 223 alin. (2) din Codul de Procedură Penală, inclusiv acelea pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 5 ani.
”Texul nu este juridic, e pus cu mâna pentru cineva anume. Este practic o dezincriminare a unor fapte. Pe lângă Dragnea, vor beneficia și alți infractori din dosare de trafic de droguri sau alte infracțiuni grave care vor spune: noi ne-am organizat ocazional, nu avem roluri prestabilite, deci nu suntem grup infracțional organizat”, au explicat pentru G4Media.ro sursele citate.
Potrivit comunicatului DNA din noiembrie 2017, suspectul Liviu Nicolae Dragnea, președinte al Consiliului Județean Teleorman, a inițiat un grup infracțional organizat care acționează și în prezent și din care au făcut și fac parte funcționari ai instituțiilor din administrația publică și persoane din mediul de afaceri. Grupul inițiat în anul 2001 are ca principal scop obținerea, în mod fraudulos, a unor sume importante din contractele finanțate din fonduri publice (naționale și europene), prin comiterea unor infracțiuni de abuz în serviciu, de fraudare a fondurilor europene, de evaziune fiscală, spălarea banilor și folosirea de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații.
Alte propuneri cu dedicație sunt modificarea termenelor de prescripție, în sensul că pentru toate infracțiunile cu pedepse între 5 și 20 de ani, termenul de prescripție scade de la 10 ani la 8 ani.
Mai mult, întreruperea cursului prescripției a fost modificată și este limitată doar în dosarele în care există deja suspecți sau inculpați. Asta înseamnă că, în cazul tuturor infracțiunilor de corupție și nu numai (trafic de droguri), chiar dacă s-au deschis dosare penale, dar nu există încă suspecți sau inculpați, cursul termenului de prescripție nu se suspendă. Astfel, faptele penale săvârșite înainte de 2010 sunt practic prescrise.
Nu ar fi singurele modificări cu dedicație pentru Liviu Dragnea, susțin sursele G4Media.ro. O altă propunere de modificare cu dedicație pentru Dragnea este la articolul 269, referitor la favorizarea făptuitorului. La acest articol se introduce un alineat care prevede următoarele:
4) Nu constituie infracțiunea prevăzută la alin. (1) următoarele:
a) emiterea, aprobarea sau adoptarea de acte normative;
Potrivit surselor G4Media.ro, această prevedere vizează dosarul Belina. Potrivit surselor G4Media.ro, alte modificări sunt cu dedicație pentru Călin Popescu Tăriceanu, acuzat de mărturie mincinoasă și de favorizarea făptuitorului. De următoarele modificări ar urma să profite din plin șeful Senatului:
25. La articolul 269, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:
„(3) Favorizarea săvârşită de un membru de familie sau afin până la gradul II, nu se pedepseşte.”
26. La art. 269 după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alin. (4), cu următorul cuprins:
„(4) Nu constituie infracțiunea prevăzută la alin. (1) următoarele: c) mărturia depusă în cadrul unor proceduri judiciare ori modalitatea de efectuare a unor expertize în cauze judiciare.”
27. La articolul 273, după alin. (3) se introduce un nou alineat, alin. (4), cu următorul cuprins:
„(4) Nu constituie infracţiune refuzul de a face declaraţii prin care persoana se autoincriminează, refuzul de a declara în sensul solicitat de organele judiciare, modificarea şi retractarea declaraţiei care a fost dată prin exercitarea unor presiuni de orice fel asupra martorului şi nici simpla divergenţă de mărturii în cadrul unui proces, dacă nu există probe directe din care să rezulte caracterul mincinos şi de rea-credinţă, al acestora.”
Procesul lui Călin Popescu Tăriceanu se apropie de final. Ultimul termen de judecată, pe fond, a fost stabilit pentru 8 mai, urmând să fie pronunțată o sentință în prima instanță.
În anul 2016, procurorii DNA Braşov l-au trimis în judecată pe preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, pentru mărturie mincinoasă şi favorizarea făptuitorului, alături de Dorin Marian, fost şef al Cancelariei premierului, dosarul având legătură cu declaraţiile pe care cei doi le-au dat în cauza privind retrocedarea presupus nelegală a unei suprafeţe din Pădurea Snagov şi a Fermei Băneasa.
