Pe aceeași temă
ACORD sau GREXIT Aceasta a fost concluzia celor două reuniuni de urgență desfășurate vineri la Bruxelles - cea a miniștrilor de finanțe și cea a liderilor din zona euro.
Saga datoriilor Greciei și a negocierilor cu Troika intră, după nenumărate ultimatumuri de etapă, în faza finală: Guvernul lui Alexis Tsipras are cinci zile pentru a prezenta un plan de reforme adecvat, altfel, duminică, la summitul liderilor UE28, se va discuta Planul B - prima ieșire din spațiul euro.
Președintele Consiliului European, Donald Tusk, a declarat marți seara, la încheierea summitului celor 19 lideri din zona euro, că următoarele cinci zile sunt cele mai critice din toată istoria Uniunii.
Citiți și: Haos, un cuvânt grecesc, un mod de viaţă al Troicii.
“Inabilitatea noastră de a ajunge la o înțelegere ar putea duce la falimentul Greciei și la insolvența sistemului său bancar. Desigur, cel mai dureros va fi pentru poporul grec. Nu am dubii că aceasta va afecta întreaga Europă, inclusiv în sens geopolitic. Dacă unii au iluzia că nu va fi așa, sunt naivi”, a spus Tusk, citat de The Guardian.
Deadline - vineri, ora 08.00
Întrebat de jurnaliști până când trebuie grecii să transmită propunerea detaliată, președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a răspuns: vineri dimineața, ora 8.30.
La reuniunea Eurogroup, noul ministru de Finanțe al Greciei, Euclid Tsakalotos, a stârnit uimirea partenerilor săi prezentându-se fără niciun plan concret de la care să pornească discuțiile. A avut doar o banală hârtie luată din camera de hotel, pe care-și notase câteva idei. A prezentat verbal propunerea Greciei (care este susținută nu doar de Guvernul Tsipras, ci și de partidele din opoziție și de președintele țării.
Euclid Tsakalotos
Trezirea din utopie
Potrivit BBC, Tsipras s-a arătat dispus să accepte multe dintre cererile creditorilor pe care le-a respins la sfârșitul lui iunie și erau cuprinse în oferta de pe 25, care a făcut obiectul referendumului de dumincă.
Citiți și: Euro-haiducul din Balcani
După ce-a clamat obligația democratică de a asculta și respecta vocea poporului, Alexis Tsipras, trezit brusc în fața unei situații pe care a fost incapabil să o prevadă, ar putea accepta, așadar, chiar acele prevederi împotriva cărora au votat covârșitor cetățenii greci. Și nici măcar nu ar avea certitudinea că asta va duce la semnarea unui acord, fiindcă situația s-a schimbat radical.
Bumerangul democratic
Pe 3 iulie, liderul Syrizei susținea că dacă rezultatul referendumului de pe 5 iulie va fi un puternic NU, a doua zi se va duce la Bruxelles și va semna un acord favorabil Greciei, în cadrul mecanismului de salvare a zonei euro (ESM), fiindcă poziția părții elene la negocieri va fi astfel întărită.
La două zile după rezultatul într-adevăr covârșitor (61% dintre alegătorii prezenți la urne au votat OXI), orice tip de acord a devenit improbabil. ESM este exclus, au explicat oficialii UE, o reducere a datoriei încalcă tratatul UE, iar situația economică a Greciei s-a deteriorat semnificativ în cele 10 zile de la retragerea din negocieri și anunțarea intempestivă a referendumului, de către Tsipras și fostul său ministru de Finanțe, Yanis Varoufakis.
Citiți și: Lecția Atenei pentru București
Mai mult de atât, exact rezultatul dorit de Syriza, votul masiv NU, se întoarce acum împotriva întregii Grecii, din păcate. Poziția lui Tsipras poate că s-a întărit datorită rezultatului referendumului, a spus marți noaptea Angela Merkel,citată de The Guardian, “dar libertatea de manevră a celorlalți 18 membri (ai zonei euro – n. red.) s-a redus“.
“Respectăm rezultatul referendumului, dar mai există alte 18 state a căror suveranitate trebuie luată în considerare”, a explicat cancelarul Germaniei, la finalul discuțiilor.
“Cu cât durează mai mult, ținând cont de mesajele trimise lumii despre eurozonă și Uniunea Europeană… , cu atât este mai mare riscul contagiunii”, politic și economic, a declarat marți seara, Alistar Darling, fost cancelar al Trezoriei Marii Britanii, la aflarea rezultatului sumitului.
Referendumul a creat probleme Europei, dar, pe de altă parte, așa cum spune șeful băncii centrale letone într-un interviu acordat unui post radio local, “brava” națiune greacă “a votat propria ieșire din eurozonă”.
Oficialii europeni au elaborat deja planul detaliat pentru Grexit
Ce urmează? Înainte de referendum, Varoufakis i-a asigurat de mai multe ori pe alegătorii greci că țara lor nu va fi scoasă din euro, pentru că asta ar costa mult prea mult toată Uniunea. Marți, însă, liderii participanți la summit s-au arătat extrem de pesimiști și se pare că realitatea îl va contrazice pe fostul ministru.
Președintele Consiliului European, Donald Tusk, i-a convocat pentru duminică pe toți șefii de stat și guvern din cele 28 de state membre ale Uniunii, pentru a iniția planul B. Pentru că, în lipsa unui acord, discuția va fi despre soarta Greciei, scrie Financial Times, citând un oficial UE: “Dacă Eurogrupul spune că nu există bază pentru o înțelegere, înseamnă că nu există bază. În cazul acesta, subiectul discuției va fi viitorul Greciei”.
Șeful executivului Uniunii, Jean-Claude Juncker, a dezvăluit că Europa are deja un plan “detaliat” al Grexitului, sugerând și el că este în joc exact calitatea Greciei de membru al spațiului monedei unice.
Ajutor umanitar post-Grexit
De asta a vorbit și cancelarul Austriei, Werner Faymann, care a avertizat că duminică s-ar putea aplica Planul B.
Este numele de cod folosit pentru operațiunea prin care ar putea fi blocat accesul Greciei la moneda euro, astfel încât aceasta se va trezi practic exclusă din spațiul monedei unice, scrie Reuters.
Potrivit lui Faymann, citat de The Guardian, în afară de Planul B, liderii UE trebuie să discute și ajutorul umanitar ce va fi acordat celor mai săraci dintre greci, în cazul Grexitului.
De asemenea, el a avertizat că situația rezervelor băncilor elene este “serioasă”.
"Economia greacă se află în faţa unei catastrofe (...) Dacă nu va exista un acord duminică, economia greacă se va prăbuşi şi va fi haos. Avem reguli şi am interpretat aceste reguli până la limita legii pentru a menţine un colac de salvare pentru băncile greceşti, dar nu putem continua la nesfârşit", a spus Christian Noyer, membru în consiliul guvernator al BCE, la un post de radio francez și citat de Reuters și The Guardian.
Mario Draghi, Băncii Centrale Europene le-a prezentat liderilor euro situația băncilor elene, și le-a spus că acestea ar putea supraviețui până la sfârșitul săptămânii, în lipsa lichidităților, iar împrumuturile de urgență ale BCE nu pot fi extinse după weekend.
Fără ajutorul BCE, băncile elene s-ar putea prăbuși și va fi nevoie de o nouă monedă pentru a reporni sistemul financiar, mai scrie FT.
Alexis Tsipras și Mario Draghi. FOTO: Olivier Hoslet/EPA
După întrunire, întrebată dacă Grecia va fi nevoită să introducă o monedă paralelă, Merkel a spus că subiectul a fost discutat de miniștrii de finanțe, confirmând astfel indirect că Planul B există într-o formă detaliată și că lucrurile par să se îndrepte spre Grexit.
Premier de cinci luni, Tsipras face istorie
Wall Street Journal se întreba acum câteva zile dacă nu cumva planul premierului elen nu era tocmai retragerea Greciei din zona euro. Evenimentele din ultimele zile confirmă că turnura luată de evenimente în ultimul timp nu înseamnă decât scăparea de lucrurilor de sub control și lipsa unui planbB al cuplului Tsipras - Varoufakis.
Imediat după aflarea rezultatelor referendumului, speriat de procentul uriaș, care a lăsat Grecia în offside, Tsipras i-a cerut demisia lui Yanis Varoufakis, cel care reușise să-i enerveze în timpul negocierilor și pe cei mai calmi dintre liderii UE.
Întrebat dacă și-a dat demisia pentru că i s-a cerut să se sacrifice, Varoufakis a spus că nu e vorba de sacrificii și miei. “Este politică, amice”, a explicat el.
Varoufakis părăsește ministerul
În locul acestuia a fost numit Euclid Tsakalotos, un economist marxist școlit la Londra și cu un stil total diferit de cel al lui Vvaroufakis. Tsakalotos a făcut o impresie bună la reuniunea miniștrilor de finanțe, scrie Reuters. Unul dintre oficialii preenți al negociere l-a descris ca fiind "mult mai conciliator, constructiv și modest" decât predecesorul său, Varoufakis. Un altul a spus că prezentarea lui Tsakalotos a fost chiar bună.
Cât despre lipsa planului de reforme așteptat de parteneri, există convingerea că Tsipras și-ar fi dorit să ia temperatura pentru a vedea înainte cât de multe lucruri trebuie să accepte pentru a ajunge la un acord, el fiind cel care a luat decizia trimiterii lui Tsakalotos fără nimic scris pentru Eurogrup.
La ieșirea de la întrunire, Tsakalotos, alergat de jurnaliști și întrebat de ce nu a venit cu planul, a spus că "este mult mai complicat."
Consens la Atena
În afară de asta, Tsipras s-a străduit să-i convingă pe europeni că la Atena există acum și voință politică (lucru pe care l-a declarat marți de mai multe ori) și responsabilitate în privința reformelor ce trebuie luate.
Luni, el a obținut susținerea liderilor tuturor partidelor parlamentare de acasă și, după șase ore de discuții cu aceștia, a primit semnătura lor pe o scrisoare în care conducătorii Greciei îi asigură pe liderii euro de angajamentul lor pentru găsirea unei soluțiii. Scrisoarea a fost trimisă de președintele Greciei lui Juncker, președintele Comsiei.
Obama sună Europa
Tot luni, liderul Syriza i-a contactat pe singurii care mai puteau intermedia în situația creată de cuplul Tsipras - Varoufakis: americanii.
Președintele Barack Obama a purtat și luni și marți discuții cu șefii celor mai puternice state din zona euro - Francois Hollande și Angela Merkel.
Însă nici măcar președintele Franței nu a ieșit foarte optimist de la discuții: "Dacă vrei să rămâi în zona euro trebuie să fii credibil, să prezinți propuneri serioase" de reforme, a spus Hollande, citat de The Guardian.
Îngrijorați de aspectul geopolitic al unei crize la Mediterană (punct strategic în relația încordată cu Rusia), marți s-a alăturat demersului de împăciuire și Hillary Clinton, care a îndemnat statele membre UE să depună toate eforturile pentru a rezolva cât mai repede criza datoriei greceşti, astfel încât ea să rămână în zona euro: “Grecia este aliat NATO, este membru al Uniunii Europene.
Tsipras, în Parlamentul European
Miercuri dimineață. Alexis Tsipras va merge în Parlamentul European, un loc unde Troica și politica sa de austeritate au fost aspru criticate pentru problemele sociale create în mai multe state. S-a întâmplat însă abia în apropierea alegerilor pentru PE de anul trecut, lăsând impresia unui specatcol de precampanie electorală.
Martin Schulz (foto), care acum a avut cea mai vehementă reacție publică față de referendumul elen, spunea în 2013: “Troica a făcut mai mult rău decât bine, în Grecia”.
Principala acuzație adusă de europarlamentari s-a referit la lipsa de transparență: ”Decizii care afectează puternic o naţiune nu pot fi luate târziu în noapte, în camere întunecate şi fără ca nimeni să-şi asume responsabilitatea pentru urmări”, declara Sharon Bowles (liberal-democrată), fostă preşedintă a Comisiei pentru afaceri economice şi monetare din PE. “Troica trebuie să răspundă pentru deciziile sale şi pentru impactul acestor decizii asupra unei naţiuni”, mai spunea britanica.
Criticate au fost și evaluările Troicii, care au făcut ineficiente programele de ajustare economică aplicate. “Estimările dumneavoastră au fost mai nefericite decât cele mai îngrozitoare prognoze meteo” și “A asculta BCE şi CE vorbind despre Troica e ca şi cum ai asculta purtătorul de cuvânt al lui Alice în Ţara Minunilor”, acuza Derk Jan Eppink.
Reprezentantul Comisiei Europene la dezbaterea din 2013, Servas Deroose, de la Directoratul General pentru Afaceri economice şi financiare, se justifica: “Am greşit în legătură cu Grecia, unde lucrurile ar fi trebuit făcute altfel, dar n-a fost greşeala Troicii”. “Amânările din partea Greciei au subminat colaborarea. Când am sosit în Grecia am descoperit că datele nu erau corecte şi că noi nu aveam nicio idee despre problemele structurale ale ţării”, explica Deroose.
CITITI SI:
