Pe aceeași temă
Tiberiu Niţu a fost propus pentru funcţia de procuror general al Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, iar Ioan Irimie a fost nominalizat pentru funcţia de procuror-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, a anunţat, joi, ministrul Justiţiei, Mona Pivniceru, conform Mediafax.
Ministrul Justiţiei a declarat că, după evaluarea candidaturilor depuse pentru cele două funcţii şi a interviurilor susţinute de aceştia, comisia a indicat câte două persoane care au îndeplinit în cea mai mare măsură standardele impuse.
Mona Pivniceru a spus că pentru funcţia de procuror general al Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au fost selectaţi Elena Hach şi Tiberiu Niţu, iar pentru conducerea DNA au fost selectaţi Claudiu Dumitrescu şi Ioan Irimie.
Ministrul Justiţiei a adăugat că, în baza acestei liste scurte, a făcut o apreciere proprie a standardelor de evalaure şi a procedurilor, fiind propuşi Tiberiu Niţu ca procuror general al PICCJ şi Ioan Irimie la şefia DNA.
Pivniceru a mulţumit tutoror celor care au candidat pentru cele două funcţii, pentru "curajul că s-au înscris la concurs în condiţii de maximă agitaţie publică".
Propunerile ministeriale pentru cele două funcţii vor fi înaintate Consiliului Superior al Mgistraturii.
Potrivit regulamentului de numire a procurorilor şefi, CSM are termen 60 de zile până la emiterea unui aviz (consultativ) la propunerea înaintată de ministrul Justiţiei, decizia finală urmând a fi luată de preşedintele României.
Surse judiciare declarau, miercuri, pentru MEDIAFAX, că, în urma deliberărilor, cele mai mari şanse le are Tiberiu Niţu, candidat pentru funcţia de procuror general al României, în timp ce pentru şefia DNA, opţiunile se împart între Ioan Irimie şi Claudiu Dumitrescu.
Pentru funcţia de procuror general al Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (PICCJ) s-au înscris magistratul militar Gheorghe Cornescu, Elena Hach, Gheorghe Moţa, Tiberiu Niţu, fost prim-adjunct al procurorului general al României Codruţa Kovesi, Constantin Sima, Viorica Stoica. Sima şi Stoica s-au înscris şi pentru funcţia de procuror-şef al DNA.
Pentru şefia DNA s-au înscris: Claudiu Dumitrescu, detaşat în funcţia de şef al Departamentul de Luptă Anti-Fraudă (DLAF), Codruţa Kovesi, detaşată la Ministerul Afacerilor de Externe (MAE), Vasile Ioniţă, Ioan Irimie şi Paula Tănase.
RL : Ce proiecte au facut alesii ministrului: Nitu a compilat alte lucrari, iar Irimie a teoretizat, dar teoriile sale nu le-a pus mai niciodata in practica
Tiberiu Niţu, candidat la funcţia de procuror general, fost prim-adjunct de procuror general, a teoretizat perfect în proiectul său de management toate cerinţele Comisiei Europene (aferente Mecanismului de Cooperare şi Verificare) şi a subliniat de mai multe ori obligativitatea de a le respecta, relateaza Romania Libera.
Conţinutul proiectului de management NU este original, ci este o compilaţie nu numai din documentele Comisiei Europene, ci şi din rapoartele periodice întocmite de fostul procuror general Laura Codruţa Kovesi şi din informările CSM şi ale Ministerului Justiţiei (perioadele Macovei şi Predoiu) către CE.
Problemele lui Niţu sunt însă legate de biografia sa: a participat activ la reprimările demonstraţiilor din decembrie 1989 (a confirmat el însuşi în declaraţiile date în aceste dosare), a participat la clasarea acestor dosare, şi mai ales NU a făcut rechizitorii de trimitere în judecată de notorietate.
Ioan Irimie, procuror DNA la Cluj, este cotat ca procuror mediocru, gata oricând să intuiască dorinţele şefilor şi să le execute, spun surse judiciare, conform Romanialibera.ro.
De asemenea, ar fi extrem de sensibil la nevoile grupurilor de interese influente la un moment dat, spun sursele noastre. Aprecierile de mai sus se pot exemplifica cu un dosar penal în care a făcut plângere fostul medic curant din Germania al seniorului ţărănist Corneliu Coposu, doctorul Mihai Baican, care a reclamat înşelăciuni de milioane de euro săvârşite prin trafic de influenţă, ceea ce atragea competenţa DNA. Irimie a tergiversat un an cercetarea, pentru ca apoi să trimită dosarul la sediul central. Între timp, doctorul Baican, dintr-un om bogat, a ajuns să trăiască din ajutorul social oferit de statul german şi să locuiască într-o locuinţă socială.
Candidatul Irimie, prin proiectul său la şefia DNA, demonstrează că ştie teorie deoarece a enunţat: „Direcţia Naţională Anticorupţie trebuie să devină un acuzator energic şi imparţial în urmărirea penală şi judecarea cauzelor de corupţie la nivel înalt şi mediu, pentru a demonstra independenţa sistemului judiciar şi că România este un stat de drept". Cu practica stă, însă, mai prost, dacă ar fi să luam în calcul cazul dr. Baican.
