Pe aceeași temă
Vă prezentăm comunicatul Monicăi Macovei în care sunt explicate riscurile numirii procurorului general al României în CSAT:
“Prezența procurorului general în CSAT este o eroare și încalcă principiul constituțional al separației puterilor în stat
Prezența permanentă a Procurorului general în cadrul CSAT, unde se întâlnesc politicienii — președinte, prim-ministru, miniștri — este expusă riscului apariției unor sugestii sau chiar a unor posibile presiuni privind anchetele în curs. Nu ar fi exclusă nici situația ca Procurorul general să primească sugestii privind începerea unor dosare penale.
În prezent, Procurorul general poate fi invitat la ședințele CSAT atunci când se discută chestiuni privind starea de criminalitate în România și capacitatea Ministerului Public de a reduce criminalitatea și de a proteja cetățenii, dar calitatea de membru permanent în CSAT este neconstituțională.
Vremea Năstase-Stănoiu-Amărie, când dosarele penale se discutau și se stabileau la sediul PSD, trebuie îngropată definitiv, și nu mutată la sediul CSAT.”
Ministerul Public a anuntat intr-un comunicat transmis astazi ca a transmis ministerului Justiei o propunere privind includerea procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie in CSAT ca membru.
"Biroul de informare publică şi relaţii cu presa din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este împuternicit să aducă la cunoştinţa opiniei publice următoarele:
Conducerea Ministerului Public a transmis ministrului Justiţiei propunerea de completare a Legii nr. 415/2002 privind organizarea și funcționarea Consiliului Suprem de Apărare a Țării, în sensul includerii ca membru de drept al acestei instituții și a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
S-a considerat că participarea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în CSAT, în calitate de membru de drept al Consiliului, ar reprezenta în fapt același argument constituțional – a participării unui reprezentant al unei puteri a statului (puterea judecătorească) în actele deliberative ale unui organ al altei puteri a statului (puterea executivă) - ca manifestare a echilibrului puterilor în stat și fără a încălca principiul separației suple a puterilor.
Motivul unei asemenea participări este legitim, necesar și proporțional cu scopul existenței de facto a CSAT.
S-a apreciat, totodată, că procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este reprezentantul de drept al Ministerului Public în raporturile cu celelalte instituții ale statului, iar Ministerul Public are un rol fundamental, atât proiectiv, cât și operativ, în arhitectura de apărare și securitate națională a României."
