Pe aceeași temă
Parlamentul are deplina competenţă de a stabili data alegerilor printr-o lege ordinară sau organică, după caz, în funcţie de decizia politică de a organiza alegeri în interiorul mandatului Camerelor sau în termenul de 3 luni consecutiv expirării acestuia, se arată în motivarea deciziei prin care Curtea Constituțională a respins contestația președintelui Klaus Iohannis pe această temă.
De asemenea, Curtea Constituțională (CCR) a stabilit, în motivarea deciziei prin care a dat undă verde legii prin care Legislativul și-a arogat competența de a stabili data alegerilor parlamentare, că hotărârea de guvern prin care a fost deja stabilită această dată pentru ziua de 6 decembrie își va înceta efectele odată cu intrarea în vigoare a acestui act normativ.
Mai mult, CCR precizează că ”alegerile parlamentare vor avea loc peste termen, așadar, într-un termen de cel mult 3 luni de la expirarea mandatului de 4 ani al Camerelor”. Judecătorul Daniel Morar a făcut opinie separată la decizia CCR. Mandatul actualului Parlament expiră pe 20 decembrie.
Preşedintele Klaus Iohannis şi Guvernul au depus o sesizare asupra Legii privind unele măsuri pentru organizarea alegerilor pentru Senat şi Camera Deputaţilor, ca urmare a încetării mandatului Parlamentului ales în anul 2016. Pe 17 august, şeful statului a sesizat CCR, solicitând să constate că acest act normativ este neconstituţional în ansamblul său.
CCR a respins însă această sesizare în 29 septembrie.
„Având în vedere cele expuse, rezultă că Parlamentul are deplina competenţă de a stabili data alegerilor printr-o lege ordinară sau organică, după caz, în funcţie de decizia politică de a organiza alegeri în interiorul mandatului Camerelor sau în termenul de 3 luni consecutiv expirării acestuia. În lipsa unei legi de stabilire a datei alegerilor parlamentare, acestea pot avea loc doar în interiorul duratei mandatului de 4 ani al Camerelor, alegerile organizându-se la termen, pe când, în condiţiile unei asemenea legi, se pot organiza alegeri parlamentare atât la termen, cât şi peste termen, decizia politică în acest sens aparţinând în exclusivitate Parlamentului”, se arată în motivarea CCR care a fost publicată vineri.
Legea potrivit căreia data alegerilor parlamentare o stabilește Parlamentul, și nu Guvernul, așa cum s-a întâmplat până acum, a fost inițiată de PSD - ALDE, fiind adoptată în 27 iulie atât de Camera Deputaților, cât și de Senat. Actul normativ a fost atacat la CCR de către Klaus Iohannis, iar în 29 septembrie Curtea Constituțională a respins, ca neîntemeiată, sesizarea președintelui.
În 2 octombrie, deputatul independent Adrian Dohotaru (fost membru USR) a depus vineri un proiect de lege pentru amânarea alegerilor parlamentare până în martie 2021, în contextul în care amânarea alegerilor a fost invocată tot mai frecvent în ultima perioadă de către PSD, care a anunțat, de altfel, că va vota un astfel de proiect.
Potrivit proiectului depus la Senat de Adrian Dohotaru, "data alegerilor pentru Senat și Camera Deputaților se stabilește în ziua de duminică, 14 martie 2021".
Data alegerilor parlamentare din acest an a fost stabilită 6 decembrie, prin hotărâre adoptată de Guvern la începutul lunii septembrie.
