Motivarea ÎCCJ în dosarul Kovesi desființează toate acuzațiile aduse de Adina Florea de la SIIJ

Laurentiu Gheorghe | 16.05.2019

În motivarea deciziei prin care ÎCCJ a dispus revocarea controlului judiciar impus Laurei Codruța Kovesi de către Adina Florea de Secția Specială se arată că toate acuzațiile sunt neprobate și neclare.

Pe aceeași temă

Acuzațiile aduse de procurorul de la Secția Specială pentru investigarea magistraților, de luare de mită, abuz în serviciu și mărturie mincinoase sunt catalogate de judecătorul Curții Supreme ca fiind „lipsite de precizie, claritate (coerență) și de suport probator”, iar controlul judiciar a fost nelegal, scrie Ziare.com, care a consultat documentul.

„Judecatorul de drepturi si libertati retine neindeplinirea conditiilor necesare inceperii urmaririi penale in personam si punerii in miscare a actiunii penale (lipsa de claritate a acuzatiilor, aspect ce echivaleaza cu inexistenta notificarii oficiale, existenta unui caz de stingere sau impiedicare a exercitarii actiunii penale, lipsa probelor), nemotivarea ordonantei prin care s-a dispus luarea masurii controlului judiciar, impunerea altor obligatii decat cele expres si limitativ prevazute de lege.

Toate aceste vicii se subsumeaza unor conditii de legalitate care, odata dovedite, fac inutila analiza elementelor ce tin de temeinicie", se arata in motivarea deciziei pronuntate in 3 aprilie, consultată de Ziare.com.

Luarea de mită

Fostul procuror general, Laura Codruța Kovesi este acuzată că ar fi fi pretins si primit, in mod direct, suma de 268.689,36 lei, de la Sebastian Ghita, in legatura cu indeplinirea unor acte contrare indatoririlor sale de serviciu, acte constand in extradarea persoanei condamnate Popa Nicolae, care fusese localizata in Indonezia.

Consecinta ar fi fost, pe de o parte, crearea unui beneficiu de imagine pentru magistratul Kovesi, in calitate de procuror general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, iar pe de alta parte, asigurarea protectiei denuntatorului-persoana vatamata Ghita.

Folosul infractional ar fi constat in primirea, in mod direct, a unei sume de bani de la denuntator, destinata insa transportului aerian, dar si crearea unui beneficiu de imagine.

Instanta ICCJ arata insa ca "ansamblul inscrisurilor de la dosar si martorii audiati, angajati M.A.I., au atestat, dincolo de orice dubiu in acest moment procesual si in baza prezentului probatoriu, derularea unei proceduri de achizitie publica pentru identificarea companiei apte a presta activitatea de transport aerian, incheierea unui contract de prestari servicii, efectuarea platii de beneficiar (M.A.I., prin I.G.P.R.) in contul prestatorului de servicii (SC Tiriac).

Crearea unui beneficiu de imagine apare neverosimil in contextul functiei exercitate si atributiilor acesteia, intrucat, lipsind atributiile legale in procedura extradarii, nu se putea asuma un merit individual in cazul reusitei".

Nicio proba (obiectiva), alta decat cele emanate de la denuntator, direct sau prin terti, nu surprinde interferenta procurorului general Laura Codruta Kovesi in stabilirea, divizarea ori alte manopere referitoare la pretul transportului aerian si plata acestuia.

Nicio proba (obiectiva), alta decat cele emanate de la denuntator, direct sau prin terti, nu sustine intelegerea anterioara referitoare la divizarea pretului intre cele doua entitati M.A.I. si societea Conti.

Chiar in ipoteza in care plata transportului s-ar fi realizat in maniera sustinuta de denuntator, aceasta nu se poate considera a fi un beneficiu sau folos personal obtinut de Laura Codruta Kovesi. Aducerea in tara a persoanei extradate a fost generata de necesitatea punerii in executare a unei hotarari penale definitive, interesul putand fi colectiv, general, iar nu individual, particular", arata judecatorul ICCJ în motivarea sentintei.

Instanta constata ca acuzatia formulata pentru infractiunea de luare de mita se suprapune partial peste acuzatia de abuz in serviciu si este prescrisa conform Codului Penal in vigoare in 2011, iar „procurorul trebuia sa justifice maniera alegerii legii aplicabile ce a condus la excluderea cauzei de impiedicare a exercitarii actiunii penale, prescriptia raspunderii penale".

Dar chiar dincolo de acest aspect, "nu au fost probate conditiile de tipicitate obiectiva si/sau subiectiva ale infractiunii de abuz in serviciu:

In esenta, cele 5 acte de executare descrise, pentru care nu se invoca dispozitii legale incalcate, releva actiuni in reprezentarea institutiei pe care inculpata o conducea ori care tin de atributiile de ordonator de credite si nu sunt apte a produce niciun fel de prejudicii.

Abuzul în serviciu

Infractiunea de abuz in serviciu este o infractiune de rezultat, cu toate acestea, nu se justifica de procuror vreun prejudiciu material real.

Contravaloarea transportului reprezentantilor institutiei la intalniri de lucru, ca cele enumerate de procuror in acuzatie, nu pot constitui prejudiciu in cadrul infractiunii de abuz in serviciu, atat timp cat reprezentarea institutiei in relatiile cu tertii este o atributie a conducatorului acesteia sau a persoanei delegate in acest sens, ori a participantului la intalniri, iar intalnirea a avut loc".

Mărturie mincinoasă

In ceea ce priveste acuzatia de marturie mincinoasa, "procurorul nu a explicat in cuprinsul acuzatiei (si nici anterior, in cursul audierii ca martor) de ce aceste elemente referitoare la caracterizarea unei relatii considerate private (a martorului cu denuntatorul) ar fi constituit o imprejurare esentiala pentru cercetare. (...)

Aceasta omisiune de a explica pertinent si coerent limitele si elementele de fapt vizate de audiere si, ulterior, valorificarea continutului declaratiei impotriva persoanei audiate arunca spectrul arbitrariului asupra acuzatiei de marturie mincinoasa.

In ceea ce priveste suportul probator aferent acestei acuzatii se constata ca se margineste la propria declaratie a martorului, devenit inculpat in prezenta cauza. Un singur mijloc de proba, avand ca sursa singulara faptuitorul, nu poate fi suficient pentru sustinerea acuzatiei, cu atat mai mult cu cat proba nu este nici pertinenta".

Articolul integral îl puteți citi AICI.

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: redactia@revista22.ro

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2024 Revista 22