Pe aceeași temă
Din investigatia celor de la Romania Libera reiese ca ofiterii Unitatii Militare 0195, Contraspionajul Centralei de Informatii Externe, il dirijau pe "Manole" sa spioneze diplomati americani sau britanici, banuiti a fi agenti acoperiti. Notele informative ii vizau insa si pe colegii lui Isărescu de la Institutul de Economie Mondial.
Surse din CNSAS au declarat pentru revista 22 ca Mugur Isarescu a fost verificat la cererea unei persoane in 2002, in mandatul lui Gheorghe Onisoru, si ca a obtinut adeverinta de necolaborare cu Securitatea. Problema e ca in acea perioada la CNSAS venise doar o mica parte din arhive, iar astfel de adeverinte de necolaborare se dadeau in lipsa unor documente si ale unor dosare complete.
Potrivit actualei legi, Isarescu, in calitatea sa de guvernator BNR, nu a putut fi verificat din oficiu.
”Manole” si Isarescu locuiau pe aceeasi strada
Investigatia din Romania libera care il deconspira pe guvernatorul BNR Mugur Isarescu este sustinuta de documente in facsimil provenite din arhivele CNSAS, secțiunea dedicată Institutului de Economie Mondială (IEM).
Doua dintre aceste documente arata clar ca identitatea reala a sursei ”Manole” este Mugur Isarescu. Legatura dintre sursa ”Manole” si Mugur Isarescu este... strada pe care locuiau amindoi in sectorul 6 din Bucuresti. Este probabil o scapare care a dus la deconspirarea sursei ”Manole”, de regula bine protejate de Securitate.
”Într-o „notă“ din septembrie 1986, sursa „Manole“ vorbește despre un eveniment care i s-a întâmplat chiar lui. Cu această ocazie, „Manole“ își menționează adresa de domiciliu: strada Miron Constantinescu, nr. 33, blocul Z11. Într-un alt document al Securității, datat 1979, aceeași adresă îi este atribuită unui angajat al IEM identificat cu numele real: „Isărescu Constantin Mugurel (...), domiciliat în București, Str. Miron Constantinescu nr. 33, bl. Z11“ (facsimile 1 & 2)”, scriu jurnalistii de la Romania libera.
Jurnalistii- Catalin Prisecariu si Petru Zoltan- spun insa ca acestea nu sunt singurele documente care il leaga pe Mugurisarescu de ”Manole”.
”Într-un alt document, din mai 1988, „Tov. Dacian“ de la Securitate menționează că „Raportul se exploatează la mapa c.i. (contrainformativă – n.r.) a lui «Manole»“. Despre ce raport e vorba? Pe aceeași primă pagină a documentului citat se explică: „Raport privind desfășurarea combinației de interpunere în cazul cercetătorului științific I.M. Ctin“. Adică Isărescu Mugurel Constantin”.
Aberatia din legea CNSAS de care profita turnatorii
Surse din CNASAS au declarat pentru revista 22 ca la verificarea din anul 2002, cind lui Mugur Isarescu i s-a dat adeverinta de necolaborare cu Securitatea, au fost cerute informatii si documente inclusiv de la SRI care detinea arhivele fostei Securitatii. Doar ca raspunsul serviciului a fost ”necunoscut in dosare”.
Problema in astfel de cazuri- cind exista deja o adeverinta obinuta in urma unei verificari la cerere- este ca legea nu permite reverificarea chiar daca apar elemente noi. Or, astfel de elemente au aparut in cazul multora, nu doar a lui Isarescu dupa ce in anul 2005 au venit la CNSAS arhivele de la Securitate.
Interesant este ca de-a lungul timpului, CNSAS s-a adresat si Parlamentului, si Inaltei Curti pentru a modifica aceasta prevedere aberanta a legii de care profita, probabil, multi fost colaboratori ai Securitatii. Raspunsurile au fost insa negative.
”Potrivit art. 32 din OUG nr. 24/2008, reverificarea persoanelor pentru care Colegiul CNSAS s-a pronuntat anterior intrarii in vigoare a prezentei ordonante, printr-o decizie de neapartenenta/ necolaborare cu fosta Securitate, nu mai este posibila decat daca sunt indeplinite conditiile cumulative, prevazute de norma indicata, dupa cum urmeaza: 'In cazul in care, urmare a preluarii prevazute la art. 31, rezulta documente si informatii noi si neprocesate cu privire la calitatea de lucrator al Securitatii sau de colaborator al acesteia a unei persoane pentru care a fost emisa anterior prezentei ordonante de urgenta o decizie de neapartenenta sau de necolaborare cu Securitatea, daca persoana face parte din categoriile persoanelor verificate din oficiu, Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii initiaza si aplica, in mod corespunzator, procedura cuprinsa in prezenta ordonanta de urgenta'', arata CNSAS intr-un comunicat de presa.
Altfel spus, doar cercetatorii acreditati la CNSAS pot, eventual, descoperi astfel de cazuri cerind dosarele de ”obiectiv”. Este si situatia acestei investigatii, jurnalistii Romania libera, acreditati ca cercetatori, au studiat dosarul de ”obiectiv” al Institutului de Economie Mondiala. Nu au fost insa singurii, de-a lungul timpului dosarul respectiv a cazut sub ochii multora, care insa au pastrat tacerea.
O aberatie a legii CNSAS, modificata in 2008 in urma scandalului provocat de Dan Voiculescu, care fusese deconspirat ca turnator al Securiatii sub numele de cod ”Felix”, este ca de sub incidenta verficarii din oficiu ies magistratii, preotii si... bancherii. Mai exact, Mugur Isarescu nu a putut fi verificat niciodata din oficiu.
Raspunsul lui Isarescu, un interviu mai vechi
La Institutul de Economie Mondiala au lucrat inainte de 1989 multi dintre cei care au devenit ulterior ”grei” ai finantelor: Eugen Dijmarescu, Costin Murgescu,Mugur Isarescu.
In privinta guvernatorului BNR au existat suspiciuni legate de posibile legaturi cu Securitatea, fara insa ca acestea sa fi fost pana acum demonstrate in vreun fel. Isarescu, dar fi Banca Nationala a negat mereu acest lucru.
Oficialii Bancii Nationale au transmis ziarului Romania Libera un raspuns, mai exact un fragment din interviul acordat de Mugur Isarescu ziarului Jurnalul National: "Activitatea mea de dinainte de '89 este arhicunoscuta. Am lucrat timp de 17 ani intr-un singur loc, la Institutul de Economie Mondiala. (...) Institutul avea intr-adevar o pozitie speciala in epoca. De exemplu, avea acces direct la fluxul Reuters, pentru a accesa preturi, evolutii de cursuri valutare, stiri din economia mondiala etc. Analizele cercetatorilor pe baza acestor date ajungeau pe canale specializate la institutiile abilitate, la Ministerul Comertului, la Guvern, inclusiv pe masa lui Ceausescu. Avand in vedere importanta si destinatia acestora, era precizat cu initiale numele tuturor celor care participau la redactarea materialelor, de la analist la dactilografa. Din acest motiv, probabil, au aparut, si continua sa prezinte interes si astazi, intrebarile legate de activitatea IEM. (...)
Cand am devenit prim-ministru, am cerut explicit sa se analizeze activitatea institutului. Concluzia acelei analize a fost una clara: ca nu e vorba de asa ceva! Este adevarat ca statutul neconventional al IEM impunea salariatilor o anumita rigoare. Cu atat mai mult, cu cat am avut multe intalniri in acea perioada cu cercetatori, cu jurnalisti straini, cu diplomati, si am plecat de mai multe ori in strainatate. Desigur, cu acceptul, asa cum era atunci, al institutiilor statului. Si cu referinte pe care angajatii le scriau intre ei ca garantii reciproce. Colectivul nostru era foarte unit in jurul personalitatii academicianului Costin Murgescu. Orice eventuala alta asa-zisa referinta nu poate fi decat un prefabricat, asa cum au fost multe pe aceasta tema din 1989 incoace. In 27 de ani, tot ce se facea acolo a fost verificat si rasverificat. Asa ca eventualele insinuari, care pot aparea, nu pot fi decat noi episoade din lunga lista de stradanii de a fi acuzat cu orice pret de catre aceeasi oameni care si-au facut un subiect cotidian din persoana mea".
