Pe aceeași temă
"Cel mai tare mi se pare faptul că această lege a devenit o lege economică. În anul 1991 nu intrai la ASE dacă nu ştiai că legile economice sunt legi obiective, că acţionează în afara voinţei oamenilor, şi dacă nu făceai deosebirea clară între o lege juridică, trimisă în Parlament, şi o lege economică. Ba mai mult de atât, ca să îmi vărs năduful pe confuzie, ideea aceasta, gogomănia asta cu legea economică o promovează chiar un tânăr docotor, categoric ajuns doctor printr-o eroare şi sper că se va corecta această eroare. Păi o să spunem că şi legea cererii şi ofertei, care e lege economică, o face Parlamentul, dacă într-o asemenea discuţie", a spus Mugur Isărescu, joi, la o conferinţă aniversară dedicată împlinirii a 25 de ani de la redeschiderea pieţei valutare din România.
În opinia guvernatorului, aceste confuzii ar putea crea probleme mari prin propagare în alte domenii:
"Eu cred că, dacă lăsăm asemenea confuzii să persiste şi să fie învârtite la nivelul societăţii, ca legi economice, mâine aflăm că nu există nicio legătură între productivitate şi salarii, iar poimâine se dă o lege prin care se spune că nivelul de trai din România trebuie să-l depăşească pe cel din Germania şi atunci poate ne trezim.
Nu trebuie să uităm, confuzia este primul pas spre disoluţia oricărei ordini de drept. Ultima chestie extrem de nărăvaşă, mai mult decât o lege a dreptăţii, este o lege a eliberării din sclavie, aşa am citit pe undeva. Ce cred oamenii ăia din exterior despre noi?", a punctat şeful BNR, citat de Gândul.
Isărescu a amintit că în anul 1991, când a fost organizată la Bucureşti prima licitaţie valutară, oamenii erau entuziaşti, dar ştiau ce au de făcut, spre deosebire de prezent, când există o mare confuzie în societate, precum şi o avalanşă de critici la adresa liberalizării contului de capital, comentând că libertate fără responsabilitate "nu prea merge".
"Atmosfera faţă de '91 nu este îmbunătăţită din acest punct de vedere şi trebuie să recunoaştem acest lucru", a mai spus guvernatorul.
El a făcut și câteva analogii pentru a încerca să scoată în relief situația în acre s-a ajuns:
"Dacă nu reuşim să spunem că, în momentul în care plăteşti în natură, ca şi cum ai reveni la troc, şi că după cei cu cheile la casă pot să vină cei cu cheile la maşină, cei cu frigiderul pe care l-au folosit un an, îl aduc înapoi în plată, facem un depozit de frigidere şi maşini de spălat în holul băncii, în partea cealaltă mai facem şi un ţarc pentru animale.
Eu exagerez, bineînţeles, dar cred că avem cifrele astea extraordinare şi observăm că ele sunt contestate, cei care sunt în ofensiva asta ne spun de dimineaţa până seara că Banca Naţională nu şi-a făcut datoria. Păi datoria ei principală este să asigure ţării o monedă stabilă, credite din belşug, pentru cine poate să ia credite, cu dobânzi rezonabile. În momentul când atingi aceste obiective avem alte sarcini, să protejăm, să (...)", a mai spus Isărescu.
***
Proiectul de lege urmează să fie votat de plenul Senatului, săptămâna viitoare, după care va pleca la Camera Deputaților.
Legea dării în plată, iniţiată de deputatul PNL Daniel Zamfir cu ajutorul avocatului Gheorghe Piperea, în toamna anului trecut, a stârnit controverse aprinse.
Principalele bănci i-au cerut anul trecut președintelui Klaus Iohannis să nu promulge legea, iar acesta a retrimis-o la reexaminare în Palralemnt.
BNR a depus mai multe propuneri de modificare, dar ele au fost toate respinse săptămâna trecută.
Au fost luate în considerare doar unele dintre propunerile solicitate de preşedintele României, cum ar fi faptul ca de lege să beneficieze clar doar consumatorii, nu şi dezvoltatorii imobiliari.
Pentru a reduce riscul, băncile au început deja să mărească avansul la creditele ipotecare. Bancpost a majorat avansulla 33% pentru împrumuturile în lei şi la 43% pentru cele în euro, în contextul în care legea dării în plată ar putea fi aprobată, după ce Raiffeisen Bank a fost prima instituţie de credit care a anunţat o astfel de măsură. Un credit imobiliar sau ipotecar poate fi luat cu un avans de minim 33% pentru finanţările în lei şi de cel puţin 43% pentru cele în euro. Anterior, instituţia de credit practica un avans de 15% la creditele ipotecare în lei şi de 25% la împrumuturile în euro.
