Mugur Isărescu: Riscurile sunt politicile fiscale, piața muncii și prețurile administrate

Redactia | 04.04.2018

Mugur Isărescu i-a răspuns în scris liderului PSD, Liviu Dragnea, însă nu a dat amănunte despre acest răspuns deoarece președintele Camerei Deputaților spusese că va da publicității scrisoarea respectivă, relatează Mediafax.

Pe aceeași temă

 

 

„Noi - Consiliul da Administraţie - BNR - acţionăm în baza unui mandat. Şi oamenii politici au un mandat, cel popular, au dreptatea lor. Am purtat şi un dialog verbal, cu partidele de opoziţie, iar preşedintele Camerei Deputaţilor a preferat calea scrisă. I-am răspuns, tot pe cale scrisă. El a spus că va da publicităţii acest răspuns, deci n-o să vă dau amănunte din scrisoare. Nu împingeţi prea mult lucrurile, că suntem în Săptămâna Mare”, a spus Mugur Isărescu, conform Mediafax preluat de HotNews.

 

Guvernatorul Băncii Naționale spune că printre factorii de risc la adresa inflației, banca centrală a identificat „politicile fiscale, piața muncii și evoluția prețurilor administrate”.

 

„Aceasta este invitaţia noastră, pe care o găsiţi în fiecare comunicat al BNR - un mix de politici economice. Nu orice măsură de politică monetară poate contrabalansa lucrurile, dacă au loc relaxări fiscale. Mixul acesta de politici nu este uşor de găsit”, a mai spus Mugur Isărescu.

 

Declarațiile guvernatorului BNR Mugur Isărescu:

 

Deciziile noastre sunt bazate pe date, cifre, fapte în domeniul economic şi în domeniul financiar. În definitiv care este esenţa deciziei de astăzi? Noi spunem că un tratament bun înseamnă nu numai medicamentul, dar şi dozajul şi cadenţa în care se aplică acest tratament.

 

Am hotărât, având în vedere că nu toate măsurile luate în lunile anterioare se văd în piaţă. Avem certitudini, modificări în plan european, decizia Băncii Centrale Europene de a amâna programul de relaxare monetară. Trebuie să aşteptăm să vedem cum reacţionează pieţele, ce se întâmplă în Europa, care va fi evoluţia inflaţiei.

 

Previziunea noastră este că se va plafona în jurul valorii de 5% şi apoi va coborî. Vedem dacă se confirmă această previziune şi luăm măsuri ulterioare.

 

Apelul nostru se referă la faptul că nu orice măsură de politică monetară poate să contrabalanseze în bine măsuri de politică fiscală. Dacă au relaxări fiscale, întărirea politicii monetare nu asigură un optim, dar suntem nevoiţi, pentru că avem un mandat să ţinem inflaţia sub control.

 

Există un diferenţial de dobândă destul de consistent în favoarea leului. Vom vedea ce spun pieţele, trebuie să discutăm cu ele, prin mecanismele noastre. ”Pieţele au o percepţie, au sentimente, sunt o multitudine de factori, nu doar rata dobânzii. Pieţele interne şi externe percep decizia noastră de astăzi de menţine a dobânzii”.

 

Cred că în prezent diferenţialul de dobândă este în favoarea leului. 

 

Ne putem aştepta la o creştere a ratelor ROBOR în viitorul apropiat. Pieţele sunt foarte sensibile. Dobânzile pe piaţa monetară la scadenţe mai mici sunt substanţial sub rata de politică monetară. În prezent există un exces de lichiditate.

 

Mesajul nostru este următorul: Acest exces de lichiditate este în mare parte tranzitoriu. Trebuie ca băncile să aibă o viziune. Pe orice date te-ai uita, ratele de dobândă la depozite sunt cu mult sub dobânda noastră cea mai mică.

 

Pieţele sunt mecanisme complicate, le mai punem şi sub semnul întrebării. O întârziere ca pieţele să absoarbă majorarea dobânzii nu este ceva anormal. Probabil că întârzierea a fost generată şi de apariţia acestui exces de lichiditate din piaţă.

 

Rata anuală a inflației a înregistrat o creştere semnificativă în luna ianuarie 2018, până la 4,32 la sută, de la 3,32 la sută în decembrie 2017, urmată în luna februarie de o creştere la 4,72 la sută, uşor sub nivelul prognozat. Principalele cauze țin de efectele de bază asociate reducerilor și eliminărilor de impozite indirecte şi taxe nefiscale în perioada similară a anului anterior, dar şi de majorările recente ale tarifelor la energia electrică, gaze naturale și energie termică, precum şi de creşterea preţului combustibililor.

 

Rata anuală a inflației CORE2 ajustat şi-a accelerat ascensiunea, până la 2,8 la sută în ianuarie şi 2,9 la sută în februarie 2018, de la 2,4 la sută în decembrie 2017. Majorarea reflectă acumularea progresivă de presiuni inflaționiste pe partea cererii și pe cea a costurilor, dar și influențele cursului de schimb al leului, receptate prioritar de segmentul prețurilor serviciilor.

 

Creșterea economică a decelerat în trimestrul IV 2017, conform aşteptărilor, dinamica sa anuală rămânând, totuși robustă, la 6,9 la sută, după nivelul de 8,8 la sută atins în trimestrul III, ce a reprezentat maximul perioadei post-criză. Pe partea cererii, principalul determinant al creşterii economice a continuat să fie consumul gospodăriilor populaţiei, deși cu o contribuție diminuată, în timp ce un aport pozitiv în creștere a fost adus de formarea brută de capital fix, care a atins cel mai mare nivel din 2015. Exportul net și-a mărit în schimb contribuția negativă la avansul PIB. Pe partea ofertei, creşterea economică a beneficiat de o susţinere cvasigenerală (servicii, industrie, construcţii, impozite nete).

 

Pe ansamblul anului 2017, creșterea economică a accelerat la 7 la sută, în condițiile dinamizării semnificative a cererii interne, dar și a unui aport negativ în creştere a exportului net, care a avut ca implicaţii inclusiv majorarea la 3,4% a ponderii deficitului de cont curent în PIB.

 

Datele statistice aferente lunii ianuarie 2018 relevă menținerea la un nivel deosebit de ridicat a dinamicii anuale a producției industriale, precum și a celei aferente activității de comerț și servicii, concomitent însă cu temperarea ritmului anual de creştere a salariului net real.

 

Cele mai recente evaluări reconfirmă perspectiva continuării creșterii și a plafonării ulterioare a ratei anuale a inflaţiei deasupra intervalului țintei pe orizontul foarte scurt de timp, în linie cu prognoza pe termen mediu din februarie 2018, care indică revenirea acesteia spre finalul anului curent la limita superioară a intervalului.

 

Incertitudinile şi riscurile asociate perspectivei inflației provin în principal din partea prețurilor administrate și a celor volatile; ele decurg şi din conduita politicii fiscale şi condițiile de pe piața muncii. Relevantă este, de asemenea, evoluţia economiei și a inflației în zona euro şi, implicit, conduita politicii monetare a BCE şi a băncilor centrale din regiune.

 

Minuta deliberărilor privind adoptarea deciziei de politică monetară în cadrul ședinței de astăzi va fi publicată pe website-ul BNR în data de 16 aprilie 2018, la ora 15:00.

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: [email protected]

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2020 Revista 22