Muzeul de Artă Timişoara, pe punctul de a pierde o parte din Colecţia Baba

Melania Cincea | 01.03.2018

Cu câteva zile înainte ca Muzeul de Artă Timişoara să rămână fără o parte a coleţiei Corneliu Baba, Consiliul Judeţean Timiş, instituţie care finanţează muzeul, a decis un control. Care nu a putut avea loc, deoarece Corpului de Control nu i-a fost permisă intrarea în instituţie...

Pe aceeași temă

 

 

 

 

 

Miercuri, 28 ianuarie, o parte din Colecţia Baba, un fel de perlă a coroanei a Muzeului de Artă Timişoara, urma să se întoarcă la Muzeul Național de Artă al României  (MNAR). Şi asta pentru că tablourile nu au fost expuse așa cum prevedea contractul de împrumut. Din cauza condiţiilor meteo nefavorabile, însă, s-a stabilit, de la începutul acestei săptămâni, ca venirea echipei MNAR la Timişoara, pentru evaluarea stării de conservare a tablourilor şi pentru predarea lor, să fie amânată pentru data de 2 martie.

 

În acest timp, preşedintele Consiliului Judeţean Timiş, Călin Dobra – instituţie care finanţează Muzeul de Artă Timişoara – a avut discuţii cu oficiali ai Ministerului Culturii, în încercarea de a găsi a soluţie de rezolvare a problemei. Dat fiind că lucrurile nu mai puteau fi schimbate, pentru clarificarea lor, miercuri, 28 februarie, a trimis Corpul de Control la Muzeul de Artă Timişoara. Controlul, însă, nu a putut avea loc, pentru că angajatelor CJ Timiş nu le-a fost permisă intrarea în muzeu.

Contactat în legătură cu această situaţie inedită şi umilitoare pentru CJ Timiş, preşedintele instituţiei, Călin Dobra, ne-a declarat că va face o analiză a „întregii situaţii” şi că va lua „măsurile de rigoare”.

 

 

O parte din Colecţia Baba, împrumutată de la Muzeul Naţional de Artă

 

 

Colecţia Corneliu Baba, aflată la Muzeul de Artă Timişoara din anul 2006, include 70 de tablouri, o parte, cea mai mare, provenind din donaţii din partea pictorului, iar cealaltă, dintr-un împrumut făcut de la Muzeul Naţional de Artă al României.

 

Partea care e proprietate a Muzeului Naţional de Artă al României va fi retrasă de la Timişoara. Este vorba despre 28 de tablouri: Peisaj veneţian, din 1956, Peisaj (Blocul) – 1958, Schiţă „1907” – 1957, Portret de fată în roz – 1957, Cina – 1959, Peisaj din Assisi – 1961, Muncitor – 1961, Peisaj din Veneţia – 1961, Poetul Tudor Arghezi cu soţia – 1961, Portret de fată (Filora) – 1964, Natură statică cu şah – 1969, Peisaj – 1970, Autoportret cu fes roşu – 1971, Arlechin în roşu – 1972, Peisaj veneţian (Giudecca) –1974, Concetăţeni – 1974, Arlechin cu maimuţă – 1974, Veneţia, Ca d`Oro – 1980, Cocoşi – 1981, Autoportret. De ce? – 1984, George Enescu, 195 – 1991, Arlechin – 1968, Spaima – 1987, Toledo – 1972, Peisaj – 1960, O cină – 1942, Gospodăria colectivă – 1950 şi Actriţa Lucia Sturdza Bulandra – 1953.

Aceste 28 de tablouri au ajuns la Timişoara în baza unui contract de împrumut încheiat între cele două muzee, contract care a fost prelungit anual. Ultimul a fost semnat în noiembrie 2017.

În aceeaşi lună, MNAR a solicitat inventarierea tablourilor.

 

 

 

Patru lucrări, ţinute în depozit

 

 

Directorul MNAR, Liviu Constantinescu, spune că Muzeul de Artă Timișoara a comunicat atunci că patru dintre lucrări nu se află în expunerea permanentă a muzeului, fiind depozitate în arhiva de artă plastică, aflată sub sigiliu până la predarea gestiunii de la fostul conservator către o nouă persoană.

 

„Constatând că clauza expresă de expunere a fost încălcată, am solicitat să se întreprindă toate demersurile pentru respectarea contractului de împrumut, respectiv expunerea sau restituirea lucrărilor. După repetate disfuncții de comunicare, în 25 ianuarie 2018 am intrat în posesia unui răspuns conform căruia Muzeul de Artă Timișoara se află într-un litigiu cu fostul gestionar, care vizează depozitul în care ar fi păstrate și cele patru lucrări aparținând MNAR. De asemenea, ni se comunică imposibilitatea de a se respecta contractul până la momentul soluționării litigiului, fapt pe care conducerea MNAR l-a considerat inadmisibil, drept pentru care am fost nevoiți să introducem pe ordinea de zi a Consiliului de administrație al muzeului din data de 31 ianuarie această problemă. Ținând cont de nerespectarea angajamentelor contractuale și de potențialele riscuri asupra patrimoniului împrumutat, membrii Consiliului au votat în unanimitate pentru rezilierea contractului și readucerea cât mai rapidă a lucrărilor împrumutate la sediul MNAR”, declară directorul MNAR, Liviu Constantinescu.

Acesta mai spune că, îngrijorați de faptul că, de mai multe luni, acest depozit este sub sigiliu, fără posibilitatea verificării stării de conservare a picturilor, s-a decis rezilierea contractului.

 

 

Muzeul Naţional de Artă reziliază contractul

 

 

La 1 februarie, directorul Muzeului de Artă Timișoara, Victor Neumann, a fost notificat în privinţa rezilierii contractului de împrumut semnat în noiembrie 2017, comunicându-i-se că reprezentanții MNAR se vor deplasa la Timișoara în 28 februarie pentru verificarea stării de conservare a celor 27 de lucrări și pentru preluarea acestora.

 

Liviu Constantinescu mai spune că situaţia a fost prezentată şi la Ministerul Culturii, respectiv la Comisia Națională a Muzeelor și Colecțiilor: „În urma ședinței acestei comisii din 30 ianuarie, Muzeului de Artă din Timișoara i s-a comunicat recomandarea imperativă a constituirii în regim de urgență a unei comisii interne de inventariere, care să procedeze la desigilarea și inventarierea spațiului în care se află lucrările aparținând MNAR.”

 

 

Istoricul de artă Maria Muscalu Albani, curatorul expoziţiei Corneliu Baba, spune că, iniţial, au fost 32 de tablouri împrumutate de Muzeul de Artă din Timişoara de la MNAR, dar că, în 2016, acest muzeu a reîmprumutat patru dintre ele, pe care le-a expus în evenimentele proprii, la Bucureşti. Este vorba despre lucrările Ţărani, tablou realizat în 1958, Oţelari – 1961, Mihail Sadoveanu – 1953, şi Odihnă la câmp – 1954.

 

„Atunci am fost nevoită să repanotez toată expoziţia Baba de la Timişoara. Pentru că Victor Neumann s-a plâns că plăteşte pentru aceste lucrări poliţe de asigurare prea mari, au fost scoase din expunere încă patru lucrări, care au fost puse în depozit, şi anume Arlechin, din 1968, Spaima – 1987, Toledo – 1972 şi Peisaj – 1960. În 2017, l-am rugat să le dea înapoi, MNAR. Nu le-a returnat, ba mai mult, a sigilat depozitul. De aici a pornit conflictul...”, explică istoricul de artă Maria Muscalu Albani.

 

 

Directorul Muzeului de Artă Timişoara acuză MNAR de premeditare privind rezilierea contractului

 

 

I-am solicitat directorului Muzeului de Artă Timişoara, Victor Neumann, răspuns la câteva întrebări: De ce s-a luat decizia depozitării celor patru tablouri, şi nu a expunerii lor? De când se află în depozit? De când se află sub sigiliu arhiva de artă plastică, unde sunt depozitate cele patru tablouri? Cine este fostul gestionar al depozitului, de când şi din ce motiv se află Muzeul de Artă în litigiu cu acesta?

 

 

 

Decizia depozitării celor patru tablouri, spune Victor Neumann, a fost luată de către Maria Muscalu Albani şi pusă în aplicare împreună cu Luminiţa Paul, conservator şi gestionar al depozitului în cauză. „Niciuna dintre aceste doamne nu este, în momentul de faţă, angajata Muzeului de Artă Timişoara, prin urmare, nu vă putem răspunde în numele lor”, adaugă Victor Neumann.

 

Nu a comunicat de când se află în depozit aceste tablouri, transmiţând doar că tot cele două doamne sunt în măsură să ofere detalii „cu privire la modul în care au decis să administreze colecţia Corneliu Baba”.

 

La întrebarea privind momentul punerii sub sigiliu a arhivei de artă plastică, unde sunt depozitate cele patru tablouri, Victor Neumann nu indică o dată exactă, ci spune că „se află sub sigiliu din momentul în care au fost întrerupte operaţiunile de inventariere prilejuite de predarea-primirea în gestiune între dna Paul Luminiţa, gestionar al colecţiei în cauză şi conservator, şi respectiv Muzeul de Artă Timişoara”.

 

Sigiliu făcut în baza Ordinului 2861/9 octombrie 2009 al Ministerului Finanţelor Publice, pentru aprobarea Normelor privind organizarea şi efectuarea inventarierii elementelor de natura activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii.

 

În privinţa motivului pentru care Muzeul de Artă se află în litigiu cu gestionara depozitului, acesta rămâne necunoscut, pe motiv că procesul e pe rol.

 

Anterior acestor răspunsuri, Victor Neumann declara că opinia publică a fost dezinformată în privinţa raporturilor contractuale dintre cele două muzee. Şi aprecia că poziţia exprimată de către conducerea MNAR „dovedeşte rea-credinţă şi o premeditare privind rezilierea contractului existent între cele două instituţii”, considerând că Muzeul de Artă a respectat toate clauzele contractului, neexistând până acum nicio disensiune.

 

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

CELE MAI CITITE

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: redactia@revista22.ro

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2018 Revista 22