Noiembrie, ultimele tunuri

Cu finalul de mandat impungandu-l in coaste, Ca­bi­ne­­­tul Tariceanu a pus la cale, incepand din vara, cateva tu­nuri de mare anvergura, care sa le asigure catorva baieti destepti afaceri profitabile. Compania Energetica Na­tio­na­la, respinsa in CSAT, dar infiintata printr-o Ordonanta de Urgenta publicata in Monitorul Oficial in 29 oc­tom­brie, Fondul Proprietatea, al carui administrator va fi se­lec­tat fara licitatie, luna aceasta, privatizarea Societatii Na­tionale de Imbunatatiri Funciare, cu un patrimoniu es­timat la 100 milioane de euro, sau privatizarea insti­tu­te­­­lor de cercetare din Capitala, impreuna cu terenurile afe­­­ren­te, sunt doar cateva exemple. PSD, care ame­­nin­ta cu motiunea de cenzura in privinta Companiei Ener­ge­ti­ce, tace malc. Unul dintre motive poate fi gasit in or­do­nan­ta prin care social-democratii au primit un cadou elec­toral de 560 milioane de lei pentru primarii sai, la loc de cinste situandu-se colegiul Dabuleni al lui Geoana.

Holdingul Energetic Transpartinic

Compania Energetica Nationala include societatile Elec­trica, Hidroelectrica, Transelectrica si complexurile energetice Rovinari si Turceni, cele mai mari ter­mo­cen­tra­le din tara. Noua societate va regrupa jumatate din ca­pa­citatea de productie de electricitate din Romania si se va afla in subordinea Autoritatii pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS), condusa de liberalul Teodor Ata­nasiu, si nu in subordinea Ministerului Economiei, asa cum ar fi fost normal. Holdingul energetic va include so­cietati neprivatizate din domeniul productiei – Rovinari si Turceni –, transportului si distributiei, Electrica, iar tran­zactionarea se va face pe bursa.

Tariceanu motiveaza crearea noii companii prin faptul ca acum sistemul energetic este faramitat in socie­tati mici, care nu pot rezista concurentei si nu se pot fi­nan­ta pentru modernizare, compania urmand sa „asi­gu­re securitatea energetica“ . Mai mult, va creste calitatea ser­viciilor, concurenta pe piata interna si regionala va fi im­pulsionata si, in final, costurile vor deveni suportabile pen­tru populatie, spune premierul.

Baietii destepti asteapta listarea la bursa

Ceea ce nu spune premierul este cine va profita de pe urma crearii companiei. Valoarea estimata a societatii este de aproximativ 20–24 miliarde de euro, iar auto­ri­ta­ti­le intentioneaza sa vanda pe bursa pana la 30% din ca­pi­talul ei, din care spera sa obtina, intr-o prima faza, cir­ca 4–5 miliarde de euro. Listarea la bursa, in conditiile ac­tuale ale pietei de capital, ii poate transforma pe in­ves­ti­torii cu bani, adica pe baietii destepti, in actionari sem­ni­fi­cativi ai companiei.

Ulterior listarii, statul si-ar putea diminua participatia pana la 30–40%, iar privatizarea nu se va face cu un in­ves­titor strategic, ci cu unul „de portofoliu“. Teodor Ata­na­siu a pus degetul pe rana: „va fi cu investitii de por­to­foliu, cu cei care, intr-adevar, considera ca este o afa­cere rentabila investitia in energie“. Chiar, care ba­iat destept nu considera asta?

Tariceanu a faultat CSAT

Infiintarea Companiei Energetice a fost respinsa in se­dinta CSAT din 25 septembrie 2008. La acea data, pre­sedintele Traian Basescu cerea guvernului sa „rea­na­li­zeze oportunitatea crearii unei concentratii de so­cie­tati producatoare de energie“, atragand totodata aten­tia ca „este posibil ca o concentrare a unitatilor de pro­ductie de energie sa genereze o diminuare a com­petitiei si interesului de retehnologizare pentru ma­rii furnizori cum ar fi Mintia, Turceni si Rovinari“.

Guvernul a „analizat“ pana in 10 octombrie, cand a adoptat Ordonanta de Urgenta care infiinta compania, care a fost publicata in Monitorul Oficial in 29 oc­tom­brie.

Geoana se razgandeste

In 22 august, liderul PSD, Mircea Geoana, se ridica impotriva Companiei Energetice, sustinand ca partidul va depune o motiune de cenzura, daca guvernul „va indrazni“ sa o infiinteze. „De fapt, tinta este Hidroelectrica, cea mai mare si mai profitabila companie ramasa in portofoliul statului, tinta este privatizarea Hidroelectrica sub pretextul acestei comasari, se doreste listarea la bursa cu cumparatori cu destinatie precisa. PSD va depune o motiune de cenzura pe aceasta tema. Este unul dintre marile tunuri care se pregatesc la final de mandat“, spunea atunci Geoana.

In 10 octombrie, cand ordonanta a devenit realitate, acelasi Geoana declara timid: „Vom propune parlamentului o decizie de invalidare a hotararii guvernului, astfel incat guvernul sa fie limitat, pana la alegeri, strict la derularea afacerilor curente si la buna pregatire a scrutinului, fara sa mai aiba posibilitatea de a lua decizii de natura strategica“. Motiunea a fost uitata, ca, de altfel, si „decizia de invalidare a ordonantei de invalidare“, care nu a ajuns pana acum la parlament.

Compania Energetica incompatibila

cu functia de premier

Traian Basescu: „Niciodata nu va putea spera vreun om sa devina prim-ministru cat timp eu sunt presedinte, daca stie ca a participat la o discutie cu oameni de afaceri in care s-a stabilit, in afara cadrului institutional al acestei tari, sa se formeze marea Companie Energetica. Deci, daca este vreunul dintre cei trei candidati (la functia de premier, n. red.) care stie ca a participat la astfel de discutii, impreuna cu importanti magnati, cu asa-zisi moguli, sa le spunem sa isi ia gandul de la posibilitatea de a deveni prim-ministru al Romaniei“.

Fondul Proprietatea

pentru despagubirea PNL

Finalul de mandat ii face pe liberalii instapaniti peste Fondul Proprietatea sa emita acte normative pe banda rulanta, care arata intentia de a-i pune la comanda celor 50 de milioane de euro doar pe cei alesi pe spranceana, in dispretul fostilor proprietari.

Dupa ce, in octombrie, guvernul Tariceanu ii dadea mana libera lui Sebastian Vladescu, seful comisiei care il alege pe viitorul administrator al Fondului, sa faca tot ce doreste cu institutia, inclusiv sa modifice legislatia, in no­iem­brie Cabinetul a plusat. Astfel, acum trei saptamani, guvernul a adoptat o hotarare prin care administratorul nu va mai fi selectat prin licitatie internationala, asa cum se mentiona in precedentul act normativ, ci prin „dialog com­petitiv“.

Dialogul competitiv in loc de licitatie

In caietul de sarcini se impun niste conditionari „cu de­dicatie“, de genul acceptarii la „dialog“ doar a acelor com­panii care „au gestionat in ultimii doi ani active totale de peste 30 miliarde de euro“ si o „asigurare de raspundere profesionala de cel putin 50 milioane de euro“. Tot din caietul de sarcini emanat de la guvern re­iese ca „dialogul competitiv“ se va purta doar pe par­cur­sul catorva zile, ca nu sunt prevazute probele elimi­na­torii care ii scot din cursa pe unii competitori, ceea ce anu­leaza prevederea din regulament ca societatea de ad­ministrare va fi selectata pe „principiile liberei com­pe­titii, nediscriminarii si tratamentului egal“. Calendarul de selectie este si el cu ochi si cu sprancene, pregatirea „ofertei complexe“ trebuie facuta in doar opt zile si se va incheia in intervalul 10–20 decembrie. Interesant este ca, desi Sebastian Vladescu, impreuna cu intregul Ca­binet nu vor mai fi la putere la acel moment, legea pre­ci­zeaza ca „actuala structura de conducere ramane pana la selectarea administratorului“, cu alte cuvinte, tot liberalii isi vor alege firma preferata pentru Fondul Pro­prietatea.

Fostii proprietari, scosi din joc

Partea cea mai grava a hotararii de guvern este ca vii­torul administrator unic va putea decide dupa cum are chef ce vinde din activele Fondului, ce cumpara si cum in­vesteste. Cu alte cuvinte, daca administratorul ho­ta­ras­te sa vanda actiunile Petrom sau Hidroelectrica, nimic nu-l va putea opri, in tot cazul nu fostii proprietari, cei pentru care s-a constituit, nu-i asa, Fondul. Aceasta din cauza ca actionariatul e in mainile statului: 79,15% – Mi­nis­terul Finantelor si 20,85% – cei 2.533 de actionari pri­vati.

Cele 10.000 de hectare

ale institutelor de cercetare

Sub pretextul ca nu vrea sa afecteze proiectele de dez­voltare metropolitana, Cabinetul Tariceanu grabeste pe ultima suta de metri asa-zisa privatizare a institutelor de cer­cetare. Miza o constituie cele aproape 10.000 de ha, cu o valoare de piata de aproximativ 70 de miliarde de euro, aflate in patrimoniul acestor institute, mai exact la Ministerul Agriculturii.

In 18 septembrie, Palatul Victoria, sub semnatura con­silierului de stat Daniel Iliescu, trimitea catre ministrul Dacian Ciolos o adresa prin care i se cerea sa prezinte „o nota referitoare la proiectul pentru reorganizarea Uni­tatilor de Cercetare in Agricultura din jurul ora­se­lor, conform cu discutiile avute in sedinta de guvern din 10 septembrie“. Proiectul, conceput de AVAS, pre­ve­de ca stramutarea unor statiuni se va face prin schim­buri de teren cu Agentia Domeniilor Statului, iar forma de privatizare va fi licitatia cu strigare. In 25 septembrie, in­stitutele primesc si ele adresa, evident urmata de pro­teste, data fiind graba rezolvarii chestiunii.

Tun imobiliar de 70 de miliarde de euro

Terenurile vizate se afla in zone ravnite de toti inves­ti­torii imobiliari. In Bucuresti, de exemplu, sunt plasate in Flo­reasca, Baneasa, Calea Plevnei, Mihai Eminescu sau Lacul Morii, unde metrul patrat de teren ajunge si la 2.500 de euro.

Dintre cele 70 de institute de cercetare, 27 sunt si­tua­te in intravilanul marilor orase si au o suprafata de circa 10.000 de ha, o treime aflandu-se in Bucuresti. Alte 30.000 de ha sunt in Brasov, Constanta, Cluj, Iasi, Galati, Ora­dea, Pitesti, Arad, Bistrita, Bacau, Buzau. La o me­die de 700 de euro pe metrul patrat, valoarea totala a terenurilor se ridica la aproximativ 70 de miliarde euro, cel putin.

O afacere impresionanta, care ii va imbogati pe cei care vor obtine controlul. Preocuparea pentru terenurile pla­sate in zonele „strategice“ din Bucuresti sau alte ora­se mari nu este noua, ci dateaza de vreo trei ani. Firma de consultanta Collin’s a realizat chiar si o harta privind localizarea pe domeniul unor institute a unor terenuri pentru malluri si hipermarketuri.

Timpul marilor contracte

Finalul de mandat genereaza o febra a ma­rilor con­trac­te si licitatii si, cum infrastructura este crema, aici se pot trage ultimele tunuri. Este vorba de in­che­ie­rea unor con­tracte pentru 160 de km de au­to­strada si rea­bilitarea a peste 1.400 de drumuri nationale. Eve­ni­men­tul zilei a calculat ca sumele se ridica la 3,4 miliar­de de euro, do­cu­mentele urmand sa fie semnate ina­inte ca Ludovic Orban sa predea cheile ministerului.

Tronsonul autostrazii Comarnic–Brasov, primul pro­iect public-privat din Romania, va fi adjudecat cel mai pro­babil la jumatatea lui decembrie, valoarea lui fiind de 2,8 miliarde de euro. Castigatorii par sa fie insa deja cu­nos­cuti, este vorba de francezii de la compania Vinci si de grecii de la Aktor.

Contractul pentru portiunea de autostrada Cerna­vo­da–Constanta va fi semnat, probabil, in cursul acestei luni, desi Ludovic Orban anunta ca il va parafa in 20 sep­tembrie.

In suspans este achizitia noilor avioane de lupta ale ar­matei, valoarea totala a contractului fiind de 4,5 mi­liar­de de euro. Ministerul de Interne se grabeste si el sa cum­pere elicoptere in valoare de 247 milioane de euro, parte a unui program de jumatate miliard de euro.

In pregatire este o licitatie mamut pentru construirea a 32 de spitale, suma ce ajunge la 3,5 miliarde de euro, opri­ta pe moment din cauza numeroaselor contestatii. In schimb, licitatia de 300 milioane de euro pentru IT-urile din scoli a fost deja adjudecata pe ultima suta de metri.

Bani cu dedicatie pentru candidati

Relu Fenechiu, devenit celebru prin dosarele in care este urmarit penal de DNA si prin colegii pe care i-a plantat in diferite ministere, candidat in Colegiul 2 din Iasi pentru Camera Deputatilor, a primit in septembrie un cadou de peste 400.000 euro pentru construirea unei biserici, aflate in cartierul rezidential al carui proprietar este. Fenechiu si-a botezat cartierul de vile „I.C. Bratianu“, iar in biserica va fi pictat ca ctitor ce se afla.

Un vechi abonat al contractelor ministeriale este actorul-candidat Florin Calinescu, raspopit la PNL, pentru care tine spectacole in Colegiul Pitesti din Arges. In urma cu doua luni, exact in perioada negocierilor pentru candidatura, presa a dezvaluit ca Florin Calinescu a tras un tun de 7 milioane de euro. Ultimul contract dintre MApN si firma Pro Optica, controlata de Calinescu, a fost acordat fara licitatie si pana acum a incasat 1,8 milioane. Relatia dintre actor si Aparare dateaza insa de peste 7 ani si i-a adus in buzunare aproape 30 de milioane de euro. Cei mai fructuosi ani au fost, evident, cei electorali, cu un boom in 2008. Daca, in 2004, cand Calinescu cocheta cu alegerile, PSD i-a dat trei contracte in valoare de 3,2 milioane de euro, in 2008 a primit 7 milioane euro, iar in 2007, cand, probabil, se pregatea terenul, 8,5 milioane pentru 18 contracte.