Pe aceeași temă
Ordinul ministrului Sportului se referă la sporturile de echipă înscrise în competiții naționale oficiale (campionate, cupe, etc)
Asztalos Csaba face precizarea pe pagina sa de Facebook și subliniază că ordinul ar încălca dispozițiile Curții Europene de Justiție, făcând referire la cauza ”Bosman”.
”Raportat la cetățenii UE regula de mai jos este o discriminare directă.
Vezi cauza Bosman sau Cauza C 22/18,primită de Curte la 11 ianuarie 2018, în procedura TopFit eV, Daniele Biffi împotriva Deutscher Leichtathletikverband eV.
Rezultă că normele unei federații sportive naționale, precum cele în discuție în litigiul principal, care reglementează accesul cetățenilor Uniunii la competițiile sportive, sunt supuse normelor tratatului, în special articolelor 18 și 21 TFUE. ….trebuie amintit că, în domeniul sportului, Curtea a statuat în mod repetat că dispozițiile dreptului Uniunii în materie de liberă circulație a persoanelor și a serviciilor nu se opun reglementărilor sau practicilor justificate de motive care țin de caracterul și de cadrul specifice anumitor evenimente sportive, precum meciurile între echipele naționale ale diferitor țări. Această limitare a domeniului de aplicare al dispozițiilor în cauză trebuie să rămână însă circumscrisă la obiectivul său propriu și nu poate fi invocată pentru a exclude orice activitate sportivă din domeniul de aplicare al tratatului (a se vedea în acest sens Hotărârea din 15 decembrie 1995, Bosman, C‑415/93, EU:C:1995:463, punctele 76 și 127). ….În această privință, trebuie amintit și că, deși entitățile implicate, cum ar fi organizatorii campionatelor sau federațiile sportive, au competența să stabilească normele adecvate pentru a asigura buna desfășurare a competițiilor (Hotărârea din 11 aprilie 2000, Deliège, C‑51/96 și C‑191/97, EU:C:2000:199, punctul 67), aceste norme nu trebuie să depășească ceea ce este necesar pentru atingerea obiectivului urmărit (Hotărârea din 13 aprilie 2000, Lehtonen și Castors Braine, C‑176/96, EU:C:2000:201, punctul 56). …. trebuie amintit că, pentru ca un astfel de regim de autorizare prealabilă să fie justificat din perspectiva articolelor 18 și 21 TFUE, el trebuie, în orice caz, să fie întemeiat pe criterii obiective, nediscriminatorii și cunoscute în prealabil, astfel încât să limiteze exercitarea puterii de apreciere a DLV pentru ca această putere să nu poată fi utilizată în mod arbitrar (a se vedea în acest sens în special Hotărârea din 20 februarie 2001, Analir și alții, C‑205/99, EU:C:2001:107, punctul 38)”, precizează Asztalos în postare.
