Pe aceeași temă
De asemenea, în Strategia elaborată pentru perioada 2020-2024, serviciile secrete nu mai au ca țintă strângerea de informații referitoare la actele de corupție. Iată contextul în care este menționată corupția în Strategia Națională de Apărare, la punctul 146:
„Dificultățile de ordin economic, perpetuarea economiei subterane si a coruptiei, nivelul crescut al evaziunii fiscale coroborat cu gradul redus de colectare a taxelor impozitelor, infrastructura deficitară, precum reziliența redusă a sistemului fiscal în raport cu evolutiile externe limitează perspectivele de dezvoltare a României și capacitatea de promovare a obiectivelor sale politico-militare, diplomatice si de imagine în plan extern. Conex, dificultățile în asigurarea sustenabilității bugetare afectează creșterea economică, respectiv dimensionarea si alocarea eficientă a cheltuielilor publice”
Spre deosebire de aceasta, în Strategia Națională de Apărare pentru perioada 2015-2019, corupția reprezenta un risc și o amenințare internă importantă. Era menționată la capitolul Amenințări, Riscuri și Vulnerabilități (punctul 59): „Vulnerabilizează statul, generează prejudicii economiei şi afectează potenţialul de dezvoltare a țării, buna guvernanță, decizia în folosul cetăţenilor şi comunităţilor, precum şi încrederea în actul de justiţie şi în instituţiile statului. În plan extern, persistenţa corupţiei are impact negativ asupra credibilităţii şi imaginii ţării noastre”, scrie G4Media.ro
De notat că eliminarea aproape totală a problemei corupției vine pe fondul unui ultim raport MCV al Comisiei Europene care denunță proliferarea actelor de corupție și arată că lupta anti-corupție a scăzut dramatic. Bilanțul DNA din 2019 și 2020 este unul extrem de sărac, cu foarte puține dosare de mare corupție instrumentate de procurori.
Serviciile secrete, scoase din lupta anticorupție
La capitolul Direcții de acțiune și principalele modalități pentru asigurarea securității naționale a României din Strategia propusă de președintele Iohannis, corupția lipsește complet.
Este o mare diferență față de precedenta Strategie de apărare adoptată în 2015, în care „identificarea şi semnalarea actelor de corupţie” era o direcție clară trasată serviciilor secrete în subcapitolul „Dimensiunea de informaţii, contrainformaţii şi de securitate”.
Astfel, în noua Strategie de Apărare, această direcție trasată serviciilor secrete a dispărut complet.
În noua Strategie e utilizat în premieră termenul „tentația așa-numit iliberală”, despre care documentul arată că a fost „resimțită în ultimii ani în Europa de Est” și „rămâne un risc de contaminare în plan regional”. Ungaria nu este menționată explicit în document, dar premierul Viktor Orban este cel care a impus formula „democrație iliberală” pentru a descrie regimul de la Budapesta.
Noua Strategie de Apărare acordă o atenție majoră Federației Ruse, la fel ca și precedenta, desemnând acțiunile Moscovei drept principalele riscuri și amenințări externe la adresa securității României.
Documentul oficial arată că „politica externă și de securitate a României se va afla, ca și până acum, sub semnul continuității în planul vectorilor și opțiunilor strategice” și enumeră cei trei mari piloni pe care se fundamentează politica externă: „apartenența la UE și NATO, precum și parteneriatul strategic cu SUA”.
O noutate a Strategiei este constituirea unui nou organism, numit Grup de Reflecție Strategică (GRS), coordonat de șeful Departamentului Securității Naționale din cadrul Administrației Prezidențiale. Acesta ar avea ca rol „analizarea, evaluarea și interpretarea dinamicii și schimbărilor din mediul internațional și oferirea de expertiză integrată președintelui României”. Nu e menționată componența acestui grup și nici atribuțiile sale formale.
Context: Strategia Națională de Apărare a Țării pentru perioada 2020-2024 a fost elaborată de Administrația Prezidențială și adoptată de Consiliul Suprem de Apărare a Țării săptămâna trecută. Strategia a fost trimisă la Parlament și va fi aprobată prin hotărâre comună a Camerei Deputaților și Senatului.
Odată ce va fi adoptată hotărârea Parlamentului, Strategia va produce efecte și va da liniile directoare pentru instituțiile din domeniul securității naționale (armată, poliție, servicii secrete).
Reacțiile politice:
Dan Barna: USR nu va vota Strategia Națională de Apărare
Liderul USR acuză dispariția fenomenului corupției din Strategia elaborată de președintele Iohannis și arată că ”România încă n-a reparat dezastrul legislativ din justiție lăsat în urmă de regimul Dragnea”. Barna acuză faptul că achizițiile publice dubioase continuă, chiar și în plină pandemie de coronavirus, iar cazurile de mare corupție anchetate de instituțiile abilitate sunt tot mai puține.
Comunicatul integral al lui Dan Barna:
„În mod inexplicabil, în Strategia Națională de Apărare a Țăriii, elaborată de CSAT și trimisă Parlamentului spre aprobare, corupția devine un fenomen secundar. E ca și cum o dată cu dispariția lui Liviu Dragnea din prim-plan toate problemele s-au rezolvat.
Nu s-au rezolvat. Simplul fapt că acum la putere e PNL nu schimbă cu nimic datele problemei.
România încă n-a reparat dezastrul legislativ din justiție lăsat în urmă de regimul Dragnea.
Profiturile uriașe obținute din infracțiuni încă n-au fost recuperate.
Cazurile de mare corupție anchetate de instituțiile abilitate sunt tot mai puține.
Asta în timp ce zilnic aflăm despre achiziții dubioase (care au loc chiar și în momente grele cum e apariția unei pandemii), despre conducte de bani publici scurși către clientela de partid și despre programe guvernamentale din care întotdeauna statul și românii pierd.
Corupția rămâne unul dintre principalele obstacole în calea dezvoltării acestei țări. Refuzând să vedem asta, refuzăm realitatea.
USR nu va vota Strategia Națională de Apărare în forma actuală. Lupta anticorupție trebuie să rămână o prioritate a statului român.”
