Pe aceeași temă
Cine este Marian Enache, noul președinte al CCR
Marian Enache a fost deputat FSN in 1990-1992 si PDSR in 1996-2000. Ulterior a făcut parte din partidul UNPR, de unde a demisionat.
Are 68 de ani, s-a născut la Iași și a absolvit Facultatea de Drept din cadrul Universității „Al. I. Cuza” din Iași în anul 1987. Marian Enache este doctor în științe juridice: specializarea Drept constituțional, Facultatea de drept a Universității București (1997).
A fost consilier prezidențial pentru probleme juridice al fostului președinte Ion Iliescu, iar în 1993 a fost numit ambasador al României în Republica Moldova.
Marian Enache a fost numit judecător al CCR de Senat în 2016, pentru un mandat de 9 ani.
„Am cateva publicatii in drept constitutional, parlamentar, administrativ si in general in problematica constitutionala. De asemenea vreau sa va invederez faptul ca am lucrat in cateva institutii publice, cunosc mai bine procesul politic si legislativ din Romania, raporturile dintre institutii. Am facut parte din adunarea constituanta a proiectului de constitutie a Romaniei, am vazut cum s-a nascut aceaste lege fundamentala.
Fac parte din grupul celor care au propus infiintarea Curtii Constitutionale. La inceput aceasta institutie a avut mare rezistenta in Romania, era considerata „exotica” in peisajul institutional”, a declarat Marian Enache la începutul ședinței.
Revoluționarul de la Vaslui
Marian Enache este unul dintre emanații Revoluției din 1989. El primește indemnizație de revoluționar, chiar dacă la Vaslui nu s-au tras focuri de armă. Enache a fost printre primii vasluieni care au intrat în biroul prim-secretarului PCR local. Totul a avut loc însă după fuga cuplului Ceaușescu.
Potrivit fanatik.ro, averea lui Marian Enache este compusă din patru terenuri: trei în comuna Gorgota, din județul Prahova, cu suprafețe de 2.238 metri pătrați, 2.288 metri pătrați și 1.800 metri pătrați, și unul în comuna Corbeanca (județul Ilfov), cu o suprafață de 1.116 metri pătrați.
Enache deține în bănci 97.000 euro și are niște venituri lunare impresionante. De la Curtea Constituțională, judecătorul încasează anual 322.318 lei, la care se adaugă o pensie de 445.943 lei pe an, arată sursa citată.
Dosarul dispărut de informator
Într-o adeverință din 19 mai 2009 a Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) instituția precizează că nu are date că Marian Enache a fost colaborator al Securității după ce Serviciul Român de Informații (SRI) a comunicat că „domnul Enache Marian figurează cu dosar F.R. (fond rețea) 7259/Vaslui, dar dosarul nu s-a păstrat în arhivă”.
„Omul a avut un dosar de rețea, asta înseamnă că a fost recrutat de Securitate ca informator. Nu știm însă care a fost natura acestei recrutări, când și în ce context a avut ea loc. Prin urmare, nu avem posibilitatea și nici nu este etic să speculăm asupra naturii acestei colaborări”, a declarat pentru Europa Liberă Mihai Demetriade, istoric și consilier superior la CNSAS.
„Dispariția dosarului este însă o enigmă, și aici pot prezuma, cu suficiente motive legate de situații similare, că acest dosar nu a dispărut în perioada 2000-2022, ci a fost distrus cel mai probabil în contextul Revoluției din 89, la ordinul lui Iulian Vlad, care în 22 decembrie 1989 la ora 10 a dat un ordin de distrugere a arhivei curente”, a completat consilierul superior la CNSAS.
„Există și posibilitatea ca el să fi fost distrus ulterior, dar suntem în purul câmp speculativ, și nici nu are sens discuția”, a mai spus Mihai Demetriade.
Programul lui Enache
Noul preşedinte al Curții Constitiționale a transmis, sâmbătă, care sunt principalele direcţii de acţiune ale mandatului său. Acesta se referă la dinamism, deschidere, dialog, digitalizare, management eficient şi consolidarea echidistanţei. Enache face referire la peste 8.800 de dosare aflate pe rolul Curţii, unele de mai bine de 4 ani.
După alegerea ca preşedinte al Curţii Constituţionale, Marian Enache a transmis, sâmbătă, printr-un comunicat de presă, direcţiile principale de acţiune ale mandatului său.
„Acestea pun accent pe dinamism, deschidere, dialog, digitalizare, management eficient şi consolidarea echidistanţei Curţii Constituţionale”, se arată în comunicat.
Dinamism
• să impulsionăm activitatea Curţii Constituţionale, având în vedere că sunt peste 8.800 de dosare pe rolul acesteia, aflate în diverse stadii de soluţionare. Aceste dosare sunt din perioada 2018-2022, unele fiind pe rolul său de peste 4 ani;
• să contribuim la construirea unei jurisprudenţe unitare, clare şi predictibile;
• să îmbunătăţim calitatea redactării deciziilor.
Deschidere
• să realizăm o deschidere mai mare a instituţiei în raport cu celelalte autorităţi publice şi cu reprezentanţii tuturor profesiilor juridice pentru a se înţelege mai bine conţinutul şi sensul deciziilor Curţii Constituţionale;
• să realizăm o deschidere mai mare către necesităţile societăţii româneşti;
• să realizăm o deschidere mai mare faţă de forurile internaţionale de justiţie constituţională;
• să realizăm o deschidere mai mare către mass-media, pentru a se putea disemina şi explica mai bine deciziile Curţii Constituţionale.
Dialog
• să promovăm un dialog mai structurat între instituţiile statului pentru a diminua numărul conflictelor juridice de natură constituţională;
• să promovăm dialogul instituţional cu instanţele constituţionale şi europene (CEDO/ CJUE).
Digitalizare
• să continuăm eforturile de digitalizare ale Curţii Constituţionale;
• să implementăm registrul electronic jurisdicţional;
• să dezvoltăm un modul de jurisprudenţă şi un motor de căutare;
• să reducem la minimum registrele „scrise de mână”.
”Toate acestea se pot realiza numai cu efortul, mobilizarea şi sprijinul colegilor judecători şi magistraţi-asistenţi, precum şi cu cel al personalului Curţii Constituţionale”, a transmis noul preşedinte al CCR.
Potrivit reprezentanţilor instituţiei, Marian Enache a subliniat că, în opinia sa, ”Curtea Constituţională trebuie să constituie un sprijin real atât pentru cetăţeni, în ceea ce priveşte drepturile şi libertăţile lor, cât şi pentru autorităţile statului, în vederea realizării competenţelor lor potrivit Legii fundamentale a statului”.
”Ea este o curte de drepturi şi libertăţi şi asigură echilibrul celor trei puteri în stat, fiind, în ultimă instanţă, o dimensiune imanentă a statului de drept. De aceea, trebuie să fie percepută şi de societate ca o instituţie necesară în dinamica vieţii juridice româneşti”, a mai transmis preşedintele CCR.
Acesta le mulţumeşte colegilor săi pentru încrederea acordată într-o zi cu o semnificaţie istorică deosebită pentru constituţionalismul românesc, având în vedere că, pe data de 11 iunie 1848, la Bucureşti, domnitorul Gheorghe Bibescu a semnat actul ce avea să devină ”Constituţia” Revoluţiei de la 1848.
Marian Enache a fost ales, sâmbătă, preşedinte al Curţii Constituţionale, prin vot secret, pentru un mandat de trei ani.
