Pe aceeași temă
Libera circulaţie a forței de muncă, unul din drepturile fundamentale ale Uniunii Europene, a adus numeroase oportunităţi pentru muncitori, dar în unele regiuni ale Uniunii acest lucru a dus la o emigrare masivă a forţei de muncă cu studii superioare. Este şi cazul României, unde emigrarea „creierelor“, fenomen cunoscut sub numele de „brain drain“, a căpătat proporţii îngrijorătoare.
În Uniunea Europeană erau aproximativ 17 milioane de migranți, la nivelul anului 2017. Din aceștia, o treime erau tineri cu vârste cuprinse între 15 și 34 de ani. Majoritatea au avut ca destinație Germania și Marea Britanie. După țările de origine, pe primul loc în UE se situează România, urmată de Polonia, Italia și Portugalia, se arată în studiul „Abordarea exodului de creiere: dimensiunea la nivel local și regional”, realizat de Comitetul European al Regiunilor (CoR), citat de Edupedu.ro
Un sfert dintre migranții activi, cu vârste între 15 și 64 de ani, aveau studii superioare, ceea ce reprezintă 4,2 milioane din total. Cei mai mulți dintre cei cu studii superioare au ales în special regiunile dezvoltate din nordul continentului, precum Suedia, Irlanda, Danemarca și unele zone urbane din Marea Britanie. Aceștia au și cele mai ridicate rate de angajare dintre migranți.
Proporția emigranților înalt calificați a crescut în mod constant în perioada 2014-2017, iar cele mai mari creșteri procentuale au fost înregistrare în Ungaria (+51%), Croația (+46%) și Slovacia (+41%). În termeni nominali, cei mai mulți emigranți cu un nivel de educație superior proveneau, în 2017, din Polonia (576.300 de persoane), din Germania (472.700 de persoane) și din România (467.500), scrie raportul citat. Însă cifrele la zi ale Eurostat, arată că în 2017 erau 521.800 de români cu studii superioare, născuți în România, care locuiau în altă țară a Uniunii.
Însă procentual cei mai mulţi au plecat din România: 2,38% din populaţia totală, în timp ce în Polonia şi Germania procentajele erau de numai 1,51%, respectiv 0,57%. Şi un studiu recent al UNESCO, citat de EduPedu, arată că, cu cât sunt mai educaţi, cu atât e mai mare predispoziţia oamenilor spre relocare pentru a câştiga mai bine de pe urma calificării lor. După ce au analizat 53 de state, specialiştii au ajuns la concluzia că probabilitatea migraţiei s-a dublat printre cei cu studii primare, s-a triplat în rândul celor cu educaţie secundară (liceu şi gimnaziu) şi s-a mărit de patru ori printre cei cu studii superioare comparativ cu cei fără educaţie.
Potrivit raportului CoR, pe migranţii cu studii superioare, în special pe cei mai tineri, îi alungă condiţiile negative din piaţa forţei de muncă, de exemplu şomajul ridicat şi salariile scăzute. Printre alţi factori se regăsesc barierele administrative, depresiunea economică, de exemplu închiderea firmelor, şi un mediu politic defectuos.
Pe de altă parte, sunt şi condiţiile pe care le găsesc în ţara de „adopţie“. Calitatea vieţii, în ceea ce priveşte accesibilitatea şi disponibilitatea locuinţelor, costul vieţii, calitatea sistemului de educaţie şi infrastructura disponibilă, dar şi activităţile culturale şi sistemul de sănătate sunt factorii cheie care îi atrag pe migranţii cu educaţie superioară în altă ţară.
