Pe aceeași temă
Încă de la anunțul ultimei rectificări din acest an, ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici, a spus că se urmărește „încadrarea în ținta de deficit bugetar de 2,97% din PIB”. Aceasta înseamnă artificii pentru a reuși aducerea cheltuielilor la nivelul unor încasări la buget tot mai firave.
Proiectul de rectificare bugetară are în vedere majorarea per sold a veniturilor bugetului general consolidat cu 228,9 milioane de lei, iar cheltuielile se majorează, per sold, cu suma de 365,6 milioane de lei.
Unde se alocă fonduri suplimentare:
· Ministerului Finanțelor Publice – Acțiuni Generale: +2,69 miliarde de lei din care:
+1 miliard de lei dobânzi,
+671,6 milioane de lei pentru contribuția României la bugetul U.E
+ 700 milioane de lei la Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului
· Ministerului Muncii și Justiției Sociale: +787 milioane de lei, în principal pentru alocații de stat pentru copii și drepturi pentru persoane cu handicap
· Ministerului Sănătății: +211,5 milioane de lei, în principal pentru asigurarea drepturilor salariale suportate de la bugetul de stat în cazul centrelor de permanență, a unităților și compartimentelor de primiri urgențe
· Ministerului Justiției: +138,5 milioane de lei per sold, din care 100 milioane de lei pentru cheltuieli de personal
· Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice: + 85,2 milioane de lei per sold. S-au asigurat sume pentru derularea programelor/proiectelor cu finanțare externă nerambursabilă aferente cadrului financiar 2014-2020 (Programul Operațional Regional) + 98,42 milioane de lei
· Ministerului Afacerilor Interne: +70,6 milioane de lei per sold. S-au identificat economii la cheltuielile de personal și au fost asigurate 116 milioane de lei pentru plata pensiilor militare de stat
· Bugetului Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate se majorează la cheltuieli cu suma de 600 milioane de lei pentru asigurarea sumelor necesare decontării serviciilor medicale, a medicamentelor cu și fără contribuție personală și a medicamentelor utilizate în programele naționale cu scop curativ
· Bugetului Asigurărilor Sociale de Stat: se majorează la cheltuieli cu suma de 45,4 milioane de lei
· Bugetului Asigurărilor pentru Șomaj: se majorează la cheltuieli cu suma de 82,6 milioane de lei
Diminuări au fost operate având în vedere gradul de execuție a cheltuielilor, în principal, la proiectele finanțate din fonduri europene la:
Ministerul Transporturilor (-1,16 miliarde de lei)
Ministerul Cercetării și Inovării (-228,9 milioane de lei)
Ministerul Educației Naționale (-198 milioane de lei)
Ministerul Culturii și Identității Naționale (-176,8 milioane de lei)
Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale (-166 milioane de lei)
Ministerul Fondurilor Europene (-164,9 milioane de lei)
Ministerul Finanțelor Publice (-128,5 milioane de lei)
Ministerul Apelor și Pădurilor (-95,9 milioane de lei)
Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat (-71,6 milioane de lei)
Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (-49 milioane de lei)
Elementele principale ale rectificării bugetare
Cheltuielile de personal sunt cu 25,3% mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent, creșterea fiind determinată de majorările salariale
Cheltuielile cu bunuri şi servicii au crescut cu 9,2% față de aceeași perioadă a anului precedent. Creșteri semnificative se înregistrează atât la bugetele locale, cât și la bugetul fondului național unic de asigurări sociale de sănătate și la bugetele instituțiilor publice finanțate din venituri proprii și subvenții bugetare.
Subvențiile sunt mai mari cu 6,7% față de aceeași perioadă a anului precedent, menținându-se la același nivel ca procent din Produsul Intern Brut, respectiv 0,5%.
Dobânzile sunt cu 21,5% mai mari față de aceeași perioadă a anului trecut, reprezentând 1% din PIB
Cheltuielile cu asistența socială au crescut față de anul precedent cu 12,5%, fiind influențate, în principal, de majorarea punctului de pensie, de creșterea nivelului indemnizației sociale pentru pensionari precum și de majorarea și modificarea modalității de stabilire a indemnizației lunare pentru creșterea copilului și a stimulentului de inserție.
Cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum şi pe cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne şi externe, au fost de 15,2 miliarde lei, cu 25,7% mai mari față de aceeași perioadă a anului trecut.
”Rezultatele economice de până în prezent argumentează posibilitatea realizării unei valori nominale a produsului intern brut de 949,6 miliarde de lei, față de 907,9 miliarde de lei cât s-a estimat la fundamentarea bugetului inițial pe acest an și față de 945 miliarde de lei cât s-a estimat la elaborarea primei rectificări bugetare”, se menționează în comunicatul Ministerului Finanțelor.
Criticile Opoziției față de rectificarea bugetară
Prim-vicepreședintele PNL Raluca Turcan a criticat vineri rectificarea bugetară prin care Guvernul a tăiat 200 de milioane de lei de la Educație, gest pe care l-a numit ”o crimă”.
Raluca Turcan, prim-vicepreședinte PNL, a calificat tăierea a 200 milioane lei de la Educație, ca o „crimă”.
”Rectificarea bugetară – o noua dovadă că guvernarea e incompetentă și lipsită de responsabilitate. De la educație s-au tăiat 200 de milioane de lei! Sistemul de învățământ se confruntă cu două mari probleme: lipsa profesorilor și abandonul școlar al elevilor. Țara noastră alocă sub 2,8% din PIB pentru educație, cel mai scăzut nivel din UE. 200 de milioane de lei tăiați de la Ministerul Educației este o crimă națională”, atrage atenția Turcan.
Turcan arată ce s-ar fi putut face cu acești bani pentru sistem:
1. S-ar fi putut înființa Masteratul Didactic și ar fi fost suficiente resurse pentru școlarizarea a 6.000 de profesori pe o perioadă de doi ani. În acest moment, România are o lipsă acută de profesori tineri care intră anual în sistem. Astfel, numărul profesorilor pensionari care au rămas la catedră s-a dublat: în acest moment avem peste 6.000 de profesori care au peste 65 de ani. În același timp, doar în ultimii doi ani peste 1000 de profesori titulari au demisionat din sistem.
2. S-ar fi putut asigura un pachet alimentar diversificat pentru toți elevii din învățământul primar până la sfârșitul anului. Abandonul școlar în România este de 18.1%, iar Guvernul recunoaște, prin nota de fundamentare a Ordonanței prin care se prelungește programul pilot de asigurare a unui suport alimentar pentru elevi, că rata abandonului școlar poate scădea și de 6 ori printr-un astfel de program. Astăzi, peste 30.000 de elevi părăsesc anual școala. Datele oficiale ale INS ne arata că 49% dintre copiii din România se află în risc de sărăcie sau excluziune socială.
3. S-ar fi putut achita costul unui program de tipul ”Școală după Școală” pentru 500.000 de elevi aflați într-un grup de risc social până la sfârșitul acestui an.
4. S-ar fi putut construi 125 de școli cu opt săli de clasă (prețul estimat de Guvern pentru construcția unei școli este 360.000 euro).
”Guvernul a ales să mute acești bani de la educație în Fondul de rezervă pentru a putea fi cheltuiți fără niciun control. Toate măsurile enumerate mai sus făceau parte și din Programul de guvernare ”garantat de Dragnea”. Praful s-a ales din programul de guvernare garantat de Liviu Dragnea! PNL va vota împotriva acestei rectificări și va prezenta un buget alternativ pentru anul 2019 în care fiecare leu să ajungă să fie cheltuit acolo unde e cea mai mare nevoie și unde să poată fi resimțit la nivel de cetățean de rând”, a conchis Raluca Turcan.
Și senatorul PNL Florin Cîțu este foarte vehement la adresa Guvernului.
Este pentru prima oară când PSD taie bani de la Educaţie şi Sănătate la rectificarea bugetară, iar Liviu Dragnea trebuie să-şi ceară scuze în faţa profesorilor şi educatorilor, a declarat, joi, senatorul PNL Florin Cîţu, relatează Agerpres.
Florin Cîţu am mai menționat că va cere ca ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici, să fie audiat în Comisia de buget pentru a da explicaţii.
“Cred că este pentru prima oară în perioada postdecembristă când PSD taie bani de la Educaţie şi de la Sănătate la rectificarea bugetară. Şi taie bani şi de la Transporturi - cu asta ne-am mai obişnuit, dar premiera este că taie bani de la Sănătate şi Educaţie şi cred că este momentul ca Liviu Dragnea să vină să-şi ceară scuze în faţa profesorilor şi educatorilor”, a precizat senatorul PNL, citat de Agerpres.
“Mai mult, dezastrul sau problema deficitului se vede şi în faptul că pentru ultima lună din an se alocă un miliard de lei în plus pentru cheltuieli doar cu dobânzi, atât de mult s-au împrumutat în acest an şi nu au fost plănuite, pentru că de fiecare dată când atacăm problema datoriei publice ni se spune că totul se face după un plan bine stabilit. Dacă ai nevoie de miliarde de lei în plus la rectificare doar pentru dobânzi este clar că totul a fost depăşit, cheltuielile sunt depăşite”, a mai afirmat Florin Cîţu.
El a adăugat că din datele Ministerului Finanţelor Publice reiese că exista o gaură la buget de 12 miliarde de lei, iar estimările arată că până la sfârşitul anului această gaură la venituri se va dubla.
“Dar, de fapt, în această rectificare bugetară bomba apare atunci când ne uităm la ce se întâmplă cu veniturile la buget. După nouă luni de zile ştim clar din datele Ministerului Finanţelor Publice că exista o gaură la buget de 12 miliarde de lei. Astăzi, după ce avem cifrele pe rectificarea bugetară care reprezintă date totuşi parţiale, nu avem tot bugetul general consolidat, dar estimările arată că, până la sfârşitul anului, această gaură la venituri se va dubla aproape şi vorbim de o gaură de venituri de aproape 20 de miliarde de lei. Asta înseamnă că bugetul la începutul anului a fost supradimensionat. De ce ar face cineva aşa ceva? Pentru a ascunde faptul că deficitul bugetar nu se încadrează şi, în timpul anului, prin rectificări, încearcă să corecteze această problemă”, a susţinut Florin Cîţu.
