Pe aceeași temă
Centrul de Analiza si Dezvoltare Institutionala (CADI) si Institutul pentru Studii Populare (ISP) au organizat, la 28 ianuarie, o dezbatere pe tema revizuirii Constitutiei. Dezbaterea a fost moderata de catre Sever Voinescu, iar printre invitati s-au numarat Corneliu Liviu Popescu (profesor de drept la Universitatea Bucuresti), Valeriu Stoica (din partea CADI), Ioan Stanomir (presedintele Comisiei prezidentiale de revizuire a Constitutiei), Adrian Miroiu (profesor de filozofie la SNSPA) si Cristian Preda (consilier prezidential).
Valeriu Stoica a pledat pentru revizuirea legii fundamentale in sensul rescrierii integrale a capitolelor care reglementeaza autoritatile publice din Romania (cu alte cuvinte, cam 2/3 din actuala Constitutie). In opinia sa, Constitutia din 1991 nu reflecta o filozofie constitutionala contemporana, ci forme de gandire arhaice. O eventuala revizuire impune ca textul fundamental sa afirme explicit traditia filozofiei politice a liberalismului clasic. In plus, un astfel de proces nu poate avansa in absenta unei clarificari a regimului politic pe care trebuie sa se intemeieze Constitutia. De fapt, aceasta reprezinta miza procesului de revizuire, crede Valeriu Stoica. Iar aceasta clarificare nu poate fi facuta decat prin recursul la natiune, la cetatean, prin convocarea unui referendum care sa raspunda la doua intrebari: ce fel de presedinte vor cetatenii Romaniei (care sa fie ales prin vot popular sau sa fie ales de catre parlament); ce atributii va avea presedintele? (va putea sau nu dizolva parlamentul?).
Si Ioan Stanomir, presedinte al Comisiei prezidentiale care a propus proiectul de revizuire a legii fundamentale, sprijina ideea convocarii unui referendum care sa clarifice natura regimului politic. Totusi, el a avertizat asupra riscului inerent utilizarii unei astfel de proceduri: exista riscul confiscarii lui, prin personalizarea sa. "Nu ducem lipsa de concepte. Problema este asocierea conceptelor cu persoanele", crede Ioan Stanomir. Misiunea noastra, a tuturor, trebuie sa fie validarea unei Constitutii pentru cetateni, si nu o Constitutie pentru politicieni. Per ansamblu, el a pledat pentru un tip de angajare lucida, pentru depersonalizarea dezbaterii si mai ales pentru moderatie.
Cristian Preda a spus ca legea fundamentala elaborata in 1991 este un produs improvizat, care sta sub semnul eclectismului tipic autohton. De altfel, originalitatea si inventivitatea acestuia au fost din plin reflectate in cazul ultimei formule electorale, care combina logica scrutinului majoritar cu elemente tipice scrutinului proportional, rezultatul fiind unul cunoscut de catre noi toti. Viciul de fond al Constitutiei in vigoare este acela ca perverteste principiul separatiei puterilor in stat, afirmand o inegalitate de fapt intre puterea legislativa si cea judecatoreasca (care este inca foarte departe de a fi independenta). Pe de alta parte, Constitutia nu doar consacra un dezechilibru structural intre Legislativ si Executiv, dar il cultiva, il incurajeaza. Asistam in fapt la o confiscare a Legislativului de catre Executiv (90% dintre legi pleaca de la guvern), a declarat Cristian Preda. Mai mult, Legislativul este incapabil sa-si indeplineasca misiunea sa constitutionala, de a controla Executivul. Totusi, Cristian Preda a fost sceptic fata de utilitatea referendumului: "un referendum pe tema tipului de regim constitutional este inutil si risca sa compromita demersul. Un referendum in aceasta clipa e o cale spre blocaj, in actualele conditii e pur consultativ". Si Ioan Stanomir, presedintele Comisiei prezidentiale, s-a declarat impotriva ideii organizarii unui referendum inainte de modifcarea statutului acestuia, din consultativ in obligatoriu: "Nu merge sa-i chemi pe cetateni la referendum si apoi sa le spui ca lucrurile pe care le spun ei nu valoreaza nimic".
Profesorul Liviu Popescu, un adept al regimului politic parlamentar, a pledat nu pentru revizuirea Constitutiei, ci pentru adoptarea unei noi Constitutii. El a criticat metodologia Comisiei Stanomir si s-a delimitat contextual de anumite prevederi ale Raportului acestei Comisii. Revista 22 va reflecta pe larg discutiile de la aceasta dezbatere intr-un supliment.
