Pe aceeași temă
Practic, guvernul are un rol de execuție, nu originar, cum este cel al președintelui României. Reprezentarea statului poate fi delegată, printr-un act de voință expres, de către președinte atunci cand consideră necesar, mai arată Curtea Constituțională, citată de Comisarul.ro..
În 2012, Curtea Constituțională a reținut, în esență, că regimul politic consacrat de Constituție trebuie să fie calificat că fiind unul semiprezidential și că, potrivit art. 80 alin.(1) din Legea Fundamentală, președintele reprezintă statul român, ceea ce înseamnă că în planul politicii externe conduce și angajează statul.
"Acest text constituțional îi permite să traseze liniile viitoare pe care statul le va urmă în politică să externă, practic să îi determine orientarea în planul relațiilor externe, țînând cont, desigur, de interesul național. O atare concepție este legitimată de caracterul reprezentativ al funcției, președintele fiind ales de cetățeni prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat", se arată în decizia 784 a Curții Constituționale din 26 septembrie 2012.
De asemenea, se arată că, în planul politicii externe, primul-ministru are competență constituțională de a asigura realizarea politicii externe a țării [art.102 alin.(1) din Constituție], ceea ce înseamnă că în funcție de orientarea stabilită de reprezentantul statului în plan extern, care este președintele statului, Guvernul, prin reprezentantul sau, urmează să implementeze în mod corespunzător măsurile față de care statul s-a angajat.
"Prin urmare, Curtea a constatat că rolul Guvernului în politică externă este unul mai degrabă tehnic, el trebuind să urmeze și să îndeplinească obligațiile la care România s-a angajat la nivel de stat. Curtea observă, cu acest prilej, că acest rol este unul de execuție, așadar, unul derivat, și nu originar, cum este cel al președintelui României. Astfel, așa cum s-a reținut prin decizia anterior menționată, nefiind o putere delegată, ci proprie președintelui României, reprezentarea statului poate fi delegată, printr-un act de voință expres, de către acesta atunci când consideră necesar", subliniază CCR.
Curtea Constituțională a luat această decizie în urma unui conflict juridic între Guvern, condus pe atunci de Victor Ponta, și fostul președinte Traian Băsescu, conflict generat de acțiunea Executivului de a-l exclude pe șeful statului din componența delegației care participa la Consiliul European.
Reamintim că președintele Klaus Iohannis o acuza pe Viorica Dăncilă că nu a respectat Constituția când a pus în discuția Guvernului un memorandum "secret" legat de mutarea ambasadei României de la Tel Aviv la Ierusalim, fără consultarea președintelui.
textul integral al Deciziei CCR, în Comisarul.ro.
