Pe aceeași temă
România liberă a scris și a probat cu documente, în excluisvitate, la începutul anului 2015 că un român plătește mai mult pentru aceleași medicamente decât un german, un belgian sau un bulgar pentru că majoritatea firmele producătoare de medicamente nu respectă legislația autohtonă. În același timp, statul român închide ochii, privilegiind firmele și lovind în pacienți. Asta deși Ordinul Ministerului Sănătății nr. 75/2009 pentru aprobarea Normelor privind modului de calcul al prețurilor la medicamentele de uz uman impunea ca în România medicamentele să fie vândute la un preț mai mic sau cel mult egal cu cel mai mic preț din oricare dintre următoarele state: Cehia, Bulgaria, Ungaria, Polonia, Slovacia, Austria, Belgia, Italia, Lituania, Spania, Grecia, Germania. După intrarea în vigoare a legii, producătorii nu au ieftinit medicamentele, unele foarte scumpe, necesare pentru tratarea unor boli grave. Complicitatea Ministerului Sănătății este evidentă, deoarece nu a luat nicio măsură pentru a impune respectarea Ordinului 75/2009.
O listă nesfârșită de exemple
Primele măsuri pentru respectarea prețului minim au fost luate anul trecut când Ordinul 703/2015 a intrat în vigoare modificându-l pe cel din 2009 și aducând anumite clarificări: “Prețurile medicamentelor sunt reanalizate anual sau ori de câte ori condițiile macroeconomice o impun sau cînd se constată că apar modificări în prețurile țărilor cu care se efectuează comparația”. Până în 2015 însă, timp de șase ani, românii au plătit prețuri mult mai mari decât era stabilit prin lege, arată raportul “Investigații sectoriale în domeniul farmaceutic” publicat miercuri de Consiliul Concurenței care acoperă perioada 2010-2014.
Am ales doar câteva exemple de medicamente vândute la suprapreț dintr-un doument care are 500 de pagini. În cazul medicamentului Nexium produs de AstraZeneca, prețul cel mai mic se înregistra, în 2012, în Austria și Grecia fiind mai ieftin decât prețul din România cu procente cuprinse între 41 și 60%. Produsul Levemir avea în 2014 cel mai mic preț în Polonia: cu 12% mai scăzut decât în România.
În ceea ce privește medicamentul Fragmin, produs de Pfizer, pentru anul 2014, în funcție de concentrație acesta a fost mai ieftin în țări precum Ungaria și Polonia, cu procente cuprinse între 25 și 36%. La medicamentul Clopidogrel Actavis ultima actualizare de preț a fost realizată în aprilie 2013 la un preț de 2,3 ori mai mare decât în Ungaria. Variantele cele mai ieftine de Aranesp se regăseau în Grecia, Bulgaria sau Slovacia, mai ieftine cu până la 22%. Prețurile cele mai mici pentru medicamentul Neorecormon erau cele din Grecia și Bulgaria, unde prețul este mai mic cu 53%. În ceea ce privește medicamentul Eprex, prețurile cele mai mici înregistrate în 2014 au fost în Cheia cu 22% mai mici. Cele mai ieftine variante ale medicamentului Corlentor se găseau în trei state europene, mai ieftin cu 14%. Medicamentul Rawel putea fi găsit la un preț cu 37% mai ieftin în Polonia decât varianta sa din România.
Produsul Bisoblok al Actavis era vândut în Ungaria la un preț cu 35% mai mic. Cel mai mic preț al prodului Nebilet al Berlin Chemie se înregistra în 2014 în Austria cu 51% mai scăzut ca în România. Torvacard era cu 12% mia ieftin în Slovacia.
În toate cazurile enumerate mai sus, Consiliul Concurenței susține că dacă ar fi fost realizată actualizarea prețurilor, cifrele de afaceri realizate de către producători ar fi fost mai mici.
Monopol pentru diverse categorii de medicamente
Raportul Consiliului Concurenței evidențiază pozițiile de forță ale unor producători pe anumite segmente. Cu toate că pe piața produselor antitrombotice, grupul heparine, activa un număr important de furnizori, 45-55% din piață era controlată de unul dintre aceștia, respectiv Sanofi-Aventis, cu produsul Clexane. Aceeași companie controla 55-65% din piața antiagregantelor plachetare deși pe această piață activau un număr de 24 de furnizori. Pe piața altor preparate pentru afecțiuni cardiace activau un număr important de furnizori, dar peste 65% era controlată de unul dintre aceștia Servier cu produsul medical Preductal. Aceeași companie controla piața vasoprotectoarelor cu 85%. Aceste poziții dominante ale unor producători se regăsesc pe multe alte categorii de medicamente.
"Nu îmi mai amintesc"
La începutul lui 2015, România liberă a cerut opinia miniștrilor sănătății de până în 2014, care - neaplicând legea - au permis comercializarea unor medicament la suprapreț. Vasile Cepoi, fost ministru al Sănătății între 8 mai și 1 octombrie 2012, a recunoscut că prețul la medicamente plătit de români a fost mai mare decât cel legal. “Legea nu impunea producătorilor să anunțe atunci când operează o scădere de preț în statele Europei astfel încât să facem și noi ajustarea prețurilor, reducându-le. În timpul mandatului meu, un singur producător ne-a anunțat că a modificat prețul la medicamente în unul sau mai multe din cele 12 state europene”. Liberalul Eugen Nicolăescu a condus Ministerul Sănătății în două rânduri. Cel de-al doilea mandat al său a fost între decembrie 2012 și februarie 2014. “Eu cred că s-a respectat, dar îmi cereți amănunte din minister din perioada aia. Credeți că țin minte ce s-a întâmplat atunci? Erau mii de probleme. Cred însă că în 2013 prețurile se calculau la minimul din 12 țări”, spunea Nicolăescu. Afirmații pe care azi Consiliul Concurenței le infirmă. La acea dată, Asociaţia Română a Producătorilor Internaţionali de Medicamente a precizat că preţul real în România este cu 29% sub cel afişat în catalogul naţional al preţurilor
Exemple pozitive
Există producători care au respectat legislația punând în vânzare medicamente la prețuri sub cel existent în statele de referință. Spre exmplu, medicamentul Sanofi comercializat pe piață avea – în 2014 - prețul cel mai mic între statele de comparație, se arată în raport. De asemenea, pe piața vasodilatatoarelor periferice prețurile erau, în 2014, la minimul prețurilor din statele de referință.Unele medicamente au fost aduse la prețul corect abia în 2015, constată raportul. Spre exemplu, medicamentul Sermion era – pe 20 ianuarie - la minimul din statele comparate. Cu toate acestea, în 2014 prețul acestuia a fost cu 18% mai mare decât în Ungaria.
Raportul Consiliului Concurentei privind piata farmaceutica arata ca medicii recomanda medicamente inovative fiind influentati prin activitati de marketing, potrivit Hotnews.
Medicamentele generice, desi cu cel putin 35% mai ieftine decat variantele lor inovative, nu reusesc sa acapareze o cota de piata semnificativa, chiar si dupa mai multi ani de la intrarea pe piata, se arata intr-un studiu realizat de Consiliul Concurentei pe piata farmaceutica. Studiul arata ca 57% dintre pacienti solicita o anumita denumire comerciala ca urmare a recomandarii medicului, desi, in Romania, prescrierea medicamentelor se realizeaza pe substanta activa si, doar in situatii exceptionale, justificate, pe denumire comerciala.
Medicamentul inovativ este un medicament nou, care este protejat de brevet cand este lansat pe piata.
Medicamentul generic contine aceeasi substanta activa, in aceeasi cantitate ca si medicamentul inovativ, dar nu mai este protejat de brevet.
Promovare agresivă de marketing
Consiliul Concurentei a identificat ca posibila cauza a acestor comportamente, promovarea intensa realizata de producatorii de medicamente inovative. Astfel, in medie, o companie producatoare de medicamente inovative aloca aproximativ 9% din cifra de afaceri pentru activitati de promovare, iar o companie producatoare de medicamente generice aloca aproximativ 5%. In anul 2014, cheltuielile cu promovarea si publicitatea, inregistrate de producatorii de medicamente din Romania, s-au ridicat la aproximativ 362 mililioane lei. Ca urmare, medicii recomanda medicamente inovative fiind influentati de companiile producatoare de medicamente prin activitati de marketing, promovare si publicitate: congrese stiintifice, intalniri promotionale, materiale si obiecte publicitare, sponsorizari. In ceea ce priveste specialitatile medicale, cei mai vizati sunt medicii de familie/medicina generala, urmati de medicii cardiologi si internisti.
Consiliul Concurentei considera ca medicii ar putea fi incurajati sa prescrie medicamente generice prin oferirea de stimulente financiare in cazul in care se incadreaza intr-un buget lunar stabilit, iar economiile realizate fata de bugetul respectiv ar putea fi utilizate de medici pentru alte scopuri precum stagii de instruire.
In cazul medicamentelor unde exista referentiere, pacientul plateste diferenta dintre pretul de referinta (de obicei al celui mai ieftin generic) si pretul medicamentului care este eliberat efectiv, in functie de gradul de compensare. In urma analizei realizate, a reiesit ca, in cele mai multe cazuri, cel mai ieftin medicament generic lipseste de pe piata sau este comercializat in cantitati mici.
In acest context, Consiliul Concurentei propune eliminarea din listele de compensare a medicamentelor care sunt puse pe piata in cantitati insuficiente, fiind mentinute doar pentru a da pretul de referinta. De asemenea, Consiliul Concurentei sustine limitarea cheltuielilor de marketing pentru anumite categorii de activitati, respectiv o mai buna definire a cheltuielilor care pot fi inregistrate pentru fiecare tip de activitate de marketing sau promovare. Autoritatea de concurenta mai recomanda realizarea unei analize cu privire la posibilitatea reglementarii unei sume maxime care poate fi alocata unui medic prescriptor, in decursul unui an.
Pacienti directionati spre anumite farmacii in schimbul "stimulentelor" oferite medicilor
In acelasi timp, din analiza realizata la nivel de farmacii a reiesit ca pacientii sunt directionati catre anumite farmacii pentru achizitia unor medicamente. Ca urmare, un numar foarte mic de farmacii concentreaza o mare parte din sumele decontate la nivel de judet. De exemplu, in judetul Iasi, in septembrie 2014, dintr-un total de 386 de farmacii care au eliberat medicamente incluse in programele nationale de sanatate, o farmacie a decontat 69% din totalul medicamentelor eliberate pentru Programul National de Oncologie, iar in ceea ce priveste Programul National de Transplant, prima farmacie a decontat 43% din totalul medicamentelor.
Astfel, Consiliul Concurentei recomanda eliminarea avantajelor ce pot fi oferite medicilor de reprezentatii farmaciilor sau ai distribuitorilor pentru ca acestia, la randul lor, sa distribuie catre pacienti cupoane promotionale valabile doar in anumite farmacii. In acest fel, va exista o concurenta reala intre farmacii, bazata pe preturi competitive si servicii de calitate.
In ceea ce priveste motivarea distribuitorilor si a farmaciilor de a elibera medicamente ieftine, o solutie ar fi ca aceasta activitate sa devina rentabila prin aplicarea unei sume fixe pe serviciu de distributie, respectiv farmacie. De asemenea, pentru ca distribuitorii, respectiv farmaciile, sa nu mai comercializeze sau promoveze un anumit medicament in detrimentul altuia, o posibila solutie ar fi limitarea discounturilor ce pot oferite.
O alta practica semnalata este ca majoritatea distribuitorilor conditioneaza livrarea medicamentelor foarte solicitate si care se vand bine de achizitionarea, de catre farmacie, a altor medicamente pe care nu le doreste si nu le-ar comanda daca nu ar fi nevoita. Aceasta vanzare legata afecteaza cash-flow-ul farmaciilor si abilitatea acestora de a se concura efectiv pe piata.
Consiliul Concurentei recomanda Ministerului Sanatatii introducerea in Legea sanatatii, a unei prevederi ce interzice vanzarea legata (sub forma de pachete) in cazul activitatilor de distributie de medicamente.
In cadrul anchetei sectoriale a fost analizata si situatia medicamentelor care au lipsit de pe piata, fiind identificat un anumit procent de exporturi pentru fiecare dintre acestea. Prin urmare, Consiliul Concurentei recomanda monitorizarea mai eficienta a obligatiei de serviciu public, de catre ANMDM (Agentia Nationala a Medicamentului si a Dispozitivelor Medicale), la fiecare nivel al lantului de aprovizionare cu medicamente, inclusiv la nivel de farmacie. Astfel, producatorii trebuie sa asigure, in primul rand, cantitati suficiente pentru acoperirea nevoii nationale, iar distribuitorii sa aprovizioneze cu precadere piata interna, exportul fiind posibil in situatia in care exista cantitati excedentare.
De asemenea, pentru imbunatatirea disponibilitatii medicamentelor, autoritatea de concurenta recomanda distribuitorilor aprovizionarea tuturor farmaciilor, nu doar a celor integrate.
In prezent, exista inca farmacii integrate vertical care au o gestiune comuna cu distribuitorul, existand astfel posibilitatea ca marfa sa fie transferata de la farmacie catre distribuitor fara a fi facturata. Conform reglementarilor, de la data de 1 ianuarie 2017, farmacia si distribuitorul trebuie sa devina entitati separate si, prin urmare, vor fi obligate sa aiba gestiuni diferite. In acest fel, nu va mai fi posibil exportul medicamentelor care au ajuns in farmacii si se va reduce posibilitatea aparitiei unor medicamente contrafacute.
De asemenea, Consiliul Concurentei considera necesara dezvoltarea unei metodologii pentru definirea mai clara a conceptului de serviciu public, reglementare care ar clarifica cadrul legal existent si ar conduce la o autoevaluare corecta a comportamentului agentilor care au aceasta obligatie, prin lege.
Consiliul Concurentei colaboreaza indeaproape cu ANMDM, pentru identificarea cauzelor care conduc la lipsa unor medicamente de pe piata si pentru a dezvolta o noua metodologie de verificare a respectarii obligatiei de serviciu public.
Pentru ca pacientii romani sa aiba acces la medicamente noi, eficiente, Consiliul Concurentei a recomandat includerea unui medicament in Listele de decontare de indata ce acesta a primit autorizatie de punere pe piata si decizie de pret.
In ceea ce priveste medicamentele generice, Consiliul Concurentei sustine ca preturile acestora nu trebuie sa fie afectate permanent de pretul medicamentelor inovative corespondente.
Consiliul Concurentei considera ca, dupa expirarea patentului, ar trebui sa existe o concurenta reala intre medicamentele inovative si cele generice, inclusiv in ceea ce priveste pretul. Pentru atingerea acestui obiectiv Consiliului Concurentei recomanda ca atat pretul medicamentului generic, cat al celui inovativ iesit de sub brevet, sa fie la acelasi nivel pentru a evita discriminarile de formare a pretului intre medicamente cu aceeasi substanta activa (Denumirea Comuna Internationala - DCI).
O alta concluzie a Raportului este faptul ca nu toti producatorii au actualizat preturile medicamentelor, conform reglementarilor in vigoare (Ordinul 75/2009). Astfel, suma minima incasata in plus, in anul 2014, de catre acestia, se ridica la cca. 467 milioane lei (aprox. 103 milioane euro). Ca urmare, vanzarile totale din Romania au fost mai mari, iar depasirea bugetului alocat medicamentelor a fost suportata, in parte, de companiile care au actualizat preturile, prin plata taxei claw-back, si de pacienti prin intermediul coplatii, in functie de gradul de compensare a medicamentelor.
Conform prevederilor in domeniu, pretul medicamentelor din CaNaMed (Catalogul National al Preturilor la Medicamente de uz uman cu prescriptie Medicala) este valabil pe o perioada limitata de un an, calculata de la data aprobarii de Ministerul Sanatatii si trebuie sa fie mai mic sau cel mult egal cu cel mai mic pret al aceluiasi medicament din lista celor 12 tari cu care se efectueaza comparatia. Romania este, de asemenea, tara de referentiere pentru preturile medicamentelor din alte state membre UE. Prin urmare, un nivel redus al preturilor in Romania ar putea afecta preturile din alte tari, pentru care Romania reprezinta tara de referinta. O posibila solutie ar putea fi mentinerea preturilor din Catalogul Public de Preturi la un nivel superior, care sa constituie referinta pentru alte state, in timp ce rambursarea sa se realizeze la un alt pret, mai mic.
Consiliul Concurentei considera ca taxa claw-back trebuie aplicata diferit pentru medicamentele generice si cele iesite de sub brevet, fata de medicamentele noi, care sunt mai scumpe si implica un efort bugetar mai mare. Aplicarea unei taxe claw-back mai mici pentru medicamentele generice ar putea avea ca efect mentinerea acestora in piata.
Avand in vedere modificarea sistemelor de distributie implementata de anumiti producatori in ultima perioada, in cadrul studiului a fost analizat impactul sistemelor DTP (direct-catre-farmacie) si restrans de distributie.
Oricare ar fi sistemul de distributie ales, daca producatorul se afla in pozitie dominanta, avantajele la nivel de farmacie/spital si pacient trebuie sa fie similare cu cele inregistrate anterior si trebuie sa fie cuantificabile, pe toate palierele: calitate, nivel de servicii, avantaje financiare si disponibilitate, pentru a nu exista riscul ca schimbarea sistemului de distributie sa fie privita drept abuz de pozitie dominanta.
Consiliul Concurentei ameninta cu inca o investigatie daca va fi "distorsionata" concurenta
In concluzie, Consiliul Concurentei nu recomanda folosirea unui sistem de distributie in detrimentul altuia, insa isi rezerva dreptul de a interveni, printr-o investigatie, in eventualitatea in care ar aparea indicii privind distorsionarea concurentei pe anumite piete.
In acest context, Consiliul Concurentei a declansat o investigatie avand ca obiect un posibil abuz de pozitie dominanta al companiei Novartis Pharma Services Romania SRL prin implementarea unui proiect pilot de distributie directa catre anumite farmacii, in paralel cu distributia traditionala. In cadrul investigatiei a fost efectuata o inspectie inopinata la sediul Novartis Pharma Services Romania SRL, documentele ridicate fiind in analiza autoritatii romane de concurenta, in cadrul procedurilor specifice investigatiei.
De asemenea, Consiliul Concurentei are in analiza posibila incalcare a legii concurentei de compania GSK Romania, prin modul de implementare a unui sistem de distributie directa catre farmacii.
Consiliul Concurentei considera domeniul farmaceutic ca fiind unul prioritar si va continua sa monitorizeze piata pentru a identifica eventuale disfunctionalitati care ar putea afecta mediul concurential sau pacientul.
Concluziile acestui raport sunt similare cu cele din investigatia sectoriala precedenta, finalizata de Consiliul Concurentei in 2011, din care a rezultat faptul ca exista un grad ridicat de concentrare a anumitor piete, din cauza comercializarii cu precadere a unor medicamente inovative.
Raportul realizat in urma studiului este pus in consultare publica, pana pe 1 iulie 2016, pe site-ul Consiliului Concurentei, www.consiliulconcurentei.ro.
vezi raportul integral al Consiliului Concurentei AICI
