Pe aceeași temă
Luni începe o nouă sesiune la parlament iar birourile permanente ale celor două camere se întrunesc după prânz pentru a-și alege o nouă componență. De asemenea, încep negocierile pentru alegerea unui nou șef al Senatului după retragerea ALDE de la guvernare iar partidele urmează să-și aleagă noi lideri de grup, dar cele mai multe e posibil să mențină aceeași formulă de conducere: PSD pe deputatul și pe senatotul de Mehedinţi Liviu Lucian Mazilu, PNL pe deputatul Raluca Turcan și pe senatorul Florin Cîțu la Senat, USR pe deputatul Cristina Prună și pe senatorul Adrian Wiener, PMP, pe deputatul Marius Pașcan. ALDE ar putea să-i propună pe actualii lideri Varujan Vosganian la Camera Deputaților și pe Daniel Zamfir la Senat. Pro România poartă discuții cu senatori neafiliați și ai PSD pentru a putea forma un grup și la Senat, unde are nevoie de șapte parlamentari.
Tot luni, partidele vor nominaliza pe cine vor susține ca președinte al Senatului. Premierul Viorica Dăncilă a declarat, după ședința Comitetului Executiv PSD de sâmbătă, că nu a fost adusă în discuție președinția Senatului, social democrații așteptând mai întâi ca liderul ALDE Călin Popescu Tăriceanu să demisioneze.
Social-democrații au ca posibile variante pentru șefia Senatului pe Cristian Dumitrescu sau Ecaterina Andronescu, au precizat surse politice pentru Mediafax.
Surse politice au declarat că Biroul Executiv al PNL ar putea decide desemnarea Alinei Gorghiu pe această funcție. Totodată, unele partide din Opoziție ar putea susține nominalizarea PNL. PMP și-a exprimat intenția în acest sens, conform surselor politice.
Călin Popescu Tăriceanu a anunțat că în prima zi a sesiunii parlamentare va demisiona oficial din funcția de președinte al Senatului. Nominalizările partidelor vor fi depuse la Biroul Permanent al Senatului iar propunerile vor fi trimise la plenul forului legislativ pentru vot.
După ieșirea ALDE de la guvernare, premierul Viorica Dancilă, președinte al PSD, nu mai are susținere în parlament nici pentru o eventuală remaniere, nici în fața unei moțiuni de cenzură a opoziției, anunțată deja de președintele PNL, Ludovic Orban.
Cu toate acestea, jocuri nu sunt încă făcute iar un verdict ferm nu poate fi dat până în ziua votului.
Pentru ca o moțiune de cenzură să treacă, opoziția are nevoie de 233 de voturi. PSD mai are 202 mandate din totalul de 465, iar opoziția, 236. Acestora li se adaugă parlamentarii neafiliați, curtați de Pro România și cei 17 parlamentari ai minorităților, curtați de PSD. Chiar și dintre aceștia, PSD nu ar avea cum să se bazeze pe cel al Forumului Democrat al Germanilor din Romania, formațiunea din care descinde președintele Klaus Iohannis. De altfel, deputatul său, Ovidiu Victor Gantz, a anunțat deja că va vota moțiunea de cenzură. De asemenea, UDMR a anunțat deja că susține moțiunea de cenzură.
UDMR a rupt protocolul de colaborare cu PSD pe 23 martie 2019, din cauza lipsei de acţiune a PSD privind situaţia cimitirului din Valea Uzului.
Oficial, potrivit datelor furnizate chiar de cele două camere pe site-urile oficiale, situația se prezintă astfel:
Camera Deputatilor:
PSD-136,
PNL-69,
USR-27,
Pro Europa (grupul Pro Romania) -26,
UDMR-21,
ALDE-19,
Minoritati-17,
PMP-12,
Neafiliati-2.
Senat:
PSD-69,
PNL-25,
USR-13,
ALDE-12,
UDMR-9,
Independenti-8.
Pe parcursul vacanței parlamentare, PSD a pierdut 3 deputați, plecați la partidul lui Victor Ponta și un senator, încă independent.
ALDE a pierdut și el un senator care a plecat la PSD după ce Tăriceanu a anunțat ieșirea ALDE de la guvernare.
Conform articolului 113 din Constituţia României, Camera Deputaţilor şi Senatul, în şedinţă comună, pot retrage încrederea acordată Guvernului prin adoptarea unei moţiuni de cenzură, cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor. Moţiunea de cenzură poate fi iniţiată de cel puţin o pătrime din numărul total al deputaţilor şi senatorilor şi se comunică Guvernului la data depunerii. Moţiunea de cenzură se dezbate după 3 zile de la data când a fost prezentată în şedinţa comună a celor două Camere. Dacă moţiunea de cenzură a fost respinsă, deputaţii şi senatorii care au semnat-o nu mai pot iniţia, în aceeaşi sesiune, o nouă moţiune de cenzură, cu excepţia cazului în care Guvernul îşi angajează răspunderea potrivit articolului 114.
