O sansa pentru agricultura

Dacian Ciolos | 03.03.2009

Pe aceeași temă

De ce viitoarele alegeri europarlamentare au un interes aparte pentru agricultorii din Romania

Apropiatele alegeri europarlamentare au o importanta aparte pentru viitorul agriculturii si al dezvoltarii spatiului rural din Romania in masura in care clasa politica romaneasca, mediul patronal si sindical din sectorul agricol vor sti sa foloseasca acest moment. Viitorul Parlament European va avea puteri sporite
in domeniul politicii agricole comunitare prin aplicarea Tratatului de la Lisabona. Daca alesii romani din viitorul Legislativ european vor avea deschiderea, competentele si ideile necesare, viitoarea politica agricola comuna, reformata in urmatoarea perioada, ar putea fi mai aproape de ceea ce are nevoie Romania in urmatorii ani pentru a-si pune in valoare potentialul in acest domeniu.


Europarlamentarii romani rezultati din apropiatele alegeri se vor putea pozitiona in functie de prioritatile si interesele electoratului lor, in functie de orientarile lor ideologice, de programele politice. Este stiut faptul ca activitatea cea mai importanta a europarlamentarilor se desfasoara in comisiile de specialitate: buget, agricultura, mediu etc.
Dupa alegerile europarlamentare, se prefigureaza intensificarea actiunilor politice care sa duca la ratificarea Tratatului de la Lisabona, care, odata ratificat, Parlamentul European va oferi puteri sporite in unele domenii si pentru anumite politici comunitare.
Modificarile aduse de Tratatul de la Lisabona vor avea o importanta particulara pentru domeniul agriculturii, intrucat puterile Parlamentului in deciziile legate de Politica Agricola Comuna (PAC) vor creste semnificativ. In momentul de fata, puterea decizionala in domeniul PAC este practic impartita intre Comisia Europeana si Consiliul de Ministri ai Agriculturii din statele UE sau, altfel spus, Consiliul UE pentru Agricultura si Pescuit. Astfel, Comisia Europeana este singura institutie cu drept de initiativa legislativa. Deci, decizia asupra reglementarilor vizand PAC este practic in totalitate in mainile Consiliului. Parlamentul European este consultat in legatura cu unele dintre aceste decizii, fara obligativitatea pentru Consiliul de Ministri de a tine cont, in decizia finala, de parerea acestuia.
Noutatea adusa de Tratatul de la Lisabona consta in faptul ca Parlamentul European va avea puteri practic similare cu cele ale Consiliului de Ministri, impunand mecanismul de codecizie (a Consiliului si a Parlamentului European) asupra intregii PAC. Astfel, Comisia de agricultura din Parlamentul European va avea aceeasi influenta asupra Politicii Agricole Comune ca si Consiliul de Ministri.
In practica, asta inseamna ca, daca pana acum, Romania, pentru a-si promova interesele si mai ales viziunea legata de dezvoltarea agriculturii si a spatiului rural fata de normele privind siguranta alimentara, fata de modul de subventionare a agriculturii, avea nevoie de un ministru al Agriculturii activ si bine pregatit in sedintele de Consiliu de Ministri la nivel european, de o relatie de lucru profesionista cu serviciile Comisiei Europene care pregatesc textele acestor decizii, de acum inainte, modul in care vor actiona parlamentarii europeni reprezentand Romania in Comisia de agricultura a Parlamentului European va conta cel putin la fel de mult ca si actiunea ministrului Agriculturii la Bruxelles. Ba, mai mult, eu cred ca Parlamentul este locul in care argumentele preponderent politice legate de specificitatile nationale ale agriculturii, ale spatiului rural pot fi utilizate cu mai multa legitimitate decat in Consiliul de Ministri. Parlamentarii, spre deosebire de ministrul Agriculturii, reprezinta vointa directa a electoratului.
In PE, pozitiile dominante pe principalele subiecte abordate sunt discutate si decise la nivelul grupurilor politice. Dintre cele 7 grupuri politice prezente in Parlamentul European, Romania va avea aproape sigur reprezentare cel putin in principalele 3 grupuri: populari crestin-democrati (din care fac parte PD-L si UDMR), socialisti (din care face parte PSD) si liberali (din care face parte PNL).
Aceste pozitii politice, odata discutate si decise in grupurile politice, se reflecta in luarile de pozitie si in votul parlamentarilor respectivi in comisiile de specialitate. Este important, deci, ca principalele partide politice din Romania sa aiba reprezentanti in Comisia de agricultura a Parlamentului European, in masura in care doresc sa sustina interesele agriculturii si au idei sau programe politice de afirmat in acest domeniu. O parghie importanta prin care un partid reprezentat in PE isi promoveaza prioritatile este sa aiba cat mai multi reprezentanti parlamentari, numiti ca raportori pe anumite proiecte de regulament propuse de Comisia Europeana sau pe anumite teme considerate de interes si care, in urma adoptarii lor, devin prioritati pentru Comisia Europeana. Raportorul este cel care pregateste raportul final supus dezbaterii si votului Parlamentului, construind de fapt pozitia finala adoptata de Parlament. Raportorii sunt numiti in general din randul europarlamentarilor cu o anumita expertiza, experienta pe domeniul care este vizat de actul normativ respectiv.
Daca interesul partidelor politice din Romania fata de agricultura este in practica tot atat de mare cat este in discursurile si programele politice, tinand cont de faptul ca peste 80% dintre deciziile privind politicile din acest sector se iau la Bruxelles, si nu la nivel national, aceste partide ar trebui sa acorde o importanta aparte profilului candidatilor pe care-i vor propune si capacitatii acestora de a sustine in mod eficient o viziune care sa fie utila dezvoltarii agriculturii.
Candidatii eligibili ar trebui sa aiba in primul rand competente care sa le asigure o pozitionare eficienta in dezbaterile din PE si mai ales in Comisia de agricultura. Dar, cel putin la fel de important este ca acesti candidati sa aiba un profil, o imagine publica, o notorietate care sa atraga interesul electoratului rural, si nu numai, fata de alegerile europarlamentare, prin ideile si viziunea pe care o promoveaza, prin capacitatea demonstrata de a sustine aceste idei in forurile parlamentare europene.
Totodata, fiecare partid cu adevarat interesat de Europa ar trebui sa atraga la vot o parte cat mai mare din electoratul roman, in conditiile in care dezbaterile reale asupra problematicii europene sunt rare si destul de putin consistente in Romania. Cu atat mai putin se discuta despre politicile comunitare sectoriale si despre impactul acestora asupra vietii de zi cu zi a electorului. Si vechile state membre au probleme in a atrage interesul electoratului pentru aceste alegeri. Cu atat mai mult in Romania, unde electoratul nu are inca experienta acestui fel de alegeri, daca in campanie nu se vor aborda teme si probleme concrete, cu impact asupra vietii cetateanului, va fi foarte putin incurajata prezenta la vot pe 7 iunie.
Politica Agricola Comuna este, prin excelenta, un simbol din acest punct de vedere, intrucat este una dintre cele mai vechi politici comunitare si are un impact direct asupra cetateanului, nu numai asupra agricultorului (sa nu uitam ca in Romania populatia ocupata in agricultura reprezinta inca circa 30% din populatia activa), dar si asupra consumatorului de produse alimentare, categorie in care ne inscriem practic cu totii. Presa lanseaza de multe ori dezbateri pasionante si pasionale asupra unor subiecte care vizeaza alimentatia, dar uita deseori ca, in acest domeniu, centrul de putere s-a mutat de la Bucuresti la Bruxelles.
Romania este unul dintre statele membre ale UE cu interes major in viitorul PAC, data fiind importanta acestei problematici in dezvoltarea economica si sociala a Romaniei.
Pana acum, ne-am plans de multe ori de modul in care diferite norme comunitare, impuse mai mult sau mai putin "cu de-a sila" in momentul negocierilor de aderare la UE, ne-au afectat sau ne afecteaza viata, traditiile etc. in domeniul agricol, alimentar. Pe de alta parte, cel putin la nivel oficial, Romania s-a declarat aproape intotdeauna sustinatoarea unui buget suficient de consistent pentru PAC, pentru a sustine in continuare modernizarea agriculturii, dezvoltarea spatiului rural.
Toate aceste lucruri vor fi luate in discutie la nivel european in perioada urmatoare. In viitorul mandat, Parlamentul European care va fi ales pe 7 iunie, precum si noua Comisie Europeana ce va fi numita de PE vor aborda toate aceste probleme si vor lua decizii ce vor marca in mod fundamental PAC pentru viitorii 15-20 de ani. In perioada urmatoare se va discuta si aproba viitorul buget al UE pentru perioada de dupa 2013. In baza acestui buget, dar si a rezultatelor negocierilor de liberalizare a schimburilor economice la nivel mondial, ce au loc sub coordonarea OMC, PAC va fi din nou reformata in urmatorii ani, iar in aceasta reforma, viitorul PE va juca un rol fara precedent in acest domeniu, tocmai datorita puterilor sporite ce-i vor fi conferite prin noul Tratat.
A sosit, deci, momentul ca partidele politice sa-si asume acest moment, aceasta oportunitate si sa ia foarte in serios problema selectarii candidatilor pentru accesul pe liste pentru alegerile europarlamentare din 7 iunie.
Patronatele si sindicatele din sectorul agricol si agroalimentar, organizatiile profesionale agricole cu reprezentativitate nationala ar trebui sa aiba o discutie serioasa cu partidele politice in privinta selectarii candidatilor pentru alegerile europene. Un parteneriat intre partidele politice si aceste organizatii in abordarea acestor alegeri, atat pentru selectia celor mai buni candidati, cat si pentru organizarea unor adevarate dezbateri privind viitorul agriculturii si al spatiului rural romanesc in context european, pe durata campaniei electorale europene, mi se pare a fi o proba de maturitate si de responsabilitate pentru toate aceste parti.

(Titlul apartine redactiei)

TAGS:

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: redactia@revista22.ro

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2022 Revista 22