Pe aceeași temă
Comisia Europeană a transmis o serie de observații Guvernului la Planul Național de Redresare și Reziliență.
Sunt mai multe capitole unde oficialii europeni solicită informații suplimentare, sau despre care spun că nu au fost trimise date suficiente și documente justificative.
De asemenea, Comisia semnalează discrepanțe între sumele transmise de Guvern în documentele Word și cele din documentele Excel și cer lămuriri suplimentare.
Comisia Europeană semnalează o serie de erori, inadvertențe și lipsuri din documentația trimisă de România: standarde de cost inexistente sau fără justificare, diferențe între sumele cerute, lipsă de metodologie, amestecarea unor subcomponente.
Cum funcționează PNRR: statele membre au avut termen-limită de trimitere a planurilor naționale până la 31 mai (nu toate s-au încadrat în termen), după care urmează două luni de consultări între Comisia Europeană și fiecare stat membru. În cadrul mecanismului de consultări, Comisia poate cere lămuriri, corecții, informații suplimentare și poate respinge cu totul anumite componente, proiecte sau capitole dacă acestea nu respectă cerințele stabilite prin regulamentul UE. Abia după dialogul fiecărui stat membru cu Comisia Europeană va exista un vot final în Consiliul UE pentru aprobarea sau respingerea planului de investiții trimis de fiecare stat membru.
Alte observații transmise de Comisia Europeană Guvernului:
România Educată - guvernului i se reproșează că nu a trimis cifre pentru fiecare investiție, ci investiții puse la grămadă. Comisia Europeană cere o detaliere clară;
Reducerea abandonului școlar - nu sunt date clare despre costul investițiilor. Tabelul costurilor conține doar informații despre traininguri, dar nu și despre asistența tehnică, evaluarea și monitorizarea componentei, care reprezintă un sfert din totalul costurilor;
Cercetare, dezvoltare și inovare - nu sunt transmise informații suficiente;
Schema de ajutor de stat pentru tehnologiile viitorului - informațiile despre instrumentele financiare nu sunt dezvoltate suficient pentru a face o analiză a costurilor;
Fondul pentru Tranziția verde și Agenda digitală - justificarea costurilor este insuficientă sau lipsește;
Reforma salarizării în sectorul public - nu sunt transmise documente justificative;
Reforma politicilor publice- nu sunt transmise documente justificative;
Reforma companiilor de stat - guvernului i se cere să îmbunătățească cadrul legal pentru impementarea guvernanței corporative și să transmite justificări de cost;
Eficientizarea achizițiilor publice - nu au fost furnizate documente justificative.
Sănătate - infrastructura spitalicească: diferențe între sumele din tabelul Excel și cele transmis în documentul Word;
Modernizarea infrastructurii feroviare - diferențe de cost între documentele trimise. Unele costuri sunt supraestimate;
Metrou - Comisia întreabă Guvernul dacă cele 30 de garnituri pentru metroul din București și Cluj vor fi achiziționate până în 2026 în condițiile în care finanțarea nu se va face doar prin PNRR;
Sistemul european de management al traficului feroviar - costurile sunt supraestimate și nu se justifică. Comisia cere și un plan clar care să demonstreze că România va implementa acest sistem, ținând cont de experiențele anterioare în care România nu a operaționalizat investițiile făcute;
Împăduriri - Guvernul și-a asumat obiectivul de a împăduri 25.000 de ha până în 2023 și 45.000 de ha până în 2026, însă Comisia spune că nu au fost prezentate suficiente date pentru a justifica alocarea sumei de 630 de milioane de euro;
Sistemul de management al apei - costurile au fost calculate în funcție de diferite rate de schimb leu/euro;
Infrastructura socială - nu sunt detaliate costurile;
Turism sustenabil - nu sunt detaliate costurile proiectelor. Justificarea lor este insuficientă sau lipsește;
Fondul pentru Capitalul de risc: Costul mediu pentru trainingul unei persoane este 133.000 de euro. „Pare cam excesiv”, transmite Comisia.
„PNRR nu a fost respins. PNRR nu a fost retrimis”, a scris, vineri dimineață premierul Cîțu, în legătură cu observațiile Comisiei Europene.
Toate observațiile Comisiei vor fi discutate cu Guvernul în perioada următoare.
„Vom primi scrisori de evaluare pe fiecare componentă. Va trebui să decidem cum ținem cont de aceste observații astfel încât la toamnă să avem planul aprobat și să mergem mai departe”, a spus ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, la momentul transmiterii Planului Național de Redresare și Reziliență.
