Pe aceeași temă
„Am vorbit mai devreme cu colegii români. Cred că Austria își pune în joc reputația bună pe care o are în Europa de Est. Astăzi voi vota contra extinderii Schengen cu România și Bulgaria. Este o greșeală ca un sistem care în multe locuri nu funcționează să fie extins. Anul acesta, în Austria, au fost 100.000 de treceri ilegale ale frontierei. Dintre aceștia, 75.000 nu erau înregistrați. Este o dovadă că sistemul nu funcționează”, a declarat acesta, pentru presa austriacă, înaintea ședinței JAI.
Gerhard Karner reafirmase miercuri, la postul public de radio austriac ORF, hotărârea Vienei de a se opune prin veto aderării României şi a Bulgariei la spaţiul Schengen, din cauza creşterii migraţiei ilegale anul acesta. Potrivit ministrului austriac, veto-ul ţării sale este „un apel de urgenţă” către Comisia Europeană pentru a lua măsuri care să conducă la un control mai eficient al frontierelor externe ale Uniunii Europene în vederea frânării intrărilor ilegale ale migranţilor pe teritoriul blocului comunitar, în special pe ruta balcanică.
Austria este singura ţară din UE care se opune intrării României în spaţiul Schengen. În cazul Bulgariei, opoziţia este exprimată şi de către Olanda.
Totuși, România ar urma să primească joi acceptul statelor membre pentru a intra în Schengen în etape începând cu 2023, la termene precise, însoțite de câteva condiționalități, susțin surse oficiale, citate de G4Media.ro
Condiționalitățile ar viza măsuri de întărire a controlului la granițe, dar și o implicare mai mare a Comisiei Europene prin Frontex, și ar fi cerute expres de Austria.
Rolul politic al condiționalităților este de a oferi o cale de ieșire cancelarului austriac Karl Nehammer, care până miercuri s-a situat pe o poziție intransigentă de respingere a aderării României la Schengen.
Aceste condiționalități vor viza nu doar România și Bulgaria, ci și Comisia Europeană, criticată dur de Nehammer miercuri.
Trebuie precizat că acesta este scenariul cu care delegațiile statelor membre au intrat în Consiliul JAI de joi dimineață și e posibil să apară modificări de ultim moment atât din partea Austriei, cât și din partea Bulgariei, care se confruntă și cu opoziția Olandei și are o perspectivă mai puțin optimistă de aderare în 2023.
Și europarlamentarul Victor Negrescu (PSD) a declarat joi, înaintea începerii ședinței Consiliului JAI care are ca prim punct pe ordinea de zi aderarea României la spațiul Schengen, că Austria își menține în continuare opoziția dar că există mai multe variante de compromis, care ar mulțumi cel puțin parțial Viena.
„O variantă ar fi să existe un vot pentru acceptarea României în Schengen, dar intrarea efectivă să aibă loc spre finalul anului viitor.
A doua variantă este decuplarea aderării României de cea a Bulgariei, urmând ca România să fie supusă unei noi evaluări a frontierei sudice.
A treia soluție de compromis este ca în rezoluția de aderare a României la Schengen să fie introduse angajamente suplimentare pe care România se angajează să le îndeplinească în viitor.
O altă soluție este ca România și Bulgaria să sesizeze Consiliul European și să aștepte de acolo o decizie favorabilă aderărării la spatiul Schengen. Este o opțiune diplomatică bună pe care România o are pentru că avem susținerea președinției cehe a președintelui Consiliului European, dar și susținerea categorica a Germaniei și Franței. În Consiliul European se poate discuta si negocia”, a declarat Victor Negrescu.
